Declarații sub condiția anonimatului. Ce le-ar fi făcut spionul sârb camarazilor săi pe frontul din Ucraina

Bratislav Zivkovic, liderul mișcării Cetnicki Pokret, paramilitarul sârb declarat marți indezirabil pe teritoriul României sub acuza de spionaj, ar fi stârnit un scandal pe frontul din Ucraina, în grupul de voluntari sârbi proruși care au luptat împotriva forțelor ucrainene în Crimeea și Donbas. Presupusul motiv? Banii. Cel puțin asta susține un bărbat intervievat, sub condiția anonimatului, de un jurnalist britanic, Christopher Othen.

Othen este și autorul unei serii de cărți de istorie care tratează rolul mercenarilor și luptătorilor voluntari în diverse teatre de operațiuni, după cum se arată pe pagina sa de pe Goodreads și Amazon.

Interviul a fost publicat pe blogul lui Othen pe 17 octombrie, ca parte a unei serii mai ample despre paramilitarii sârbi înrolați pe fronturile din estul Ucrainei.

Din material reiese că grupul lui Bratislav Zivkovic – Jovac Sevic - nu doar că nu mai este activ la ora actuală în Ucraina, ci că ar fi luptat doar trei zile.

Citește și: Legăturile spionului sârb cu Rusia

Christopher Othen întreabă în interviu: „Ce s-a întâmplat cu grupul lui Zivkovic?”

Intervievatul – care susține că are cunoștințe amănunțite despre situația voluntarilor străini din Ucraina - răspunde: „Adevărul a ieșit la iveală când Zivkovic nu a distribuit banii în mod egal între toți membrii. El a păstrat cea mai mare parte a banilor, oferind selectiv o mică parte câtorva (dintre camarazii săi – n.r.). Restul nu au primit absolut nimic. Ei bine, s-a întâmplat că unul dintre cei care nu a primit niciun ban să fie rănit de o grenadă ucraineană și a devenit dornic să îl expună public pe Zivkovic. L-a învinuit pentru mizeria asta financiară și a spus publicului că acest grup Jovac Sevic a fost pe front doar pentru trei zile”.

Citește și: Explicațiile spionului sârb declarat indezirabil în România

Mai mult, susține bărbatul, Bratislav Zivkovic ar îndruga „povești fantastice” în mass-media sârbă despre luptele duse de grupul său în Ucraina, însă „oamenii fac glume pe seama lui, despre cum poporul rus este condamnat dacă a ajuns să fie apărat de clovni ca el”.

Asta nu înseamnă că „ar trebuie subestimate tacticile de propagandă ale lui Zivkovic, pe care a reușit să le manevreze clar de la începutul conflictului ucrainean. Fotografiile cu grupul și interviurile date în mass-media au atras atenția și mulți voluntari din Rusia și din alte părți s-au grăbit să se înroleze în milițiile nou formate”, a adăugat el.

În șapoul interviului, Othen precizează, conștient de dubiile pe care le poate trezi anonimatului persoanei intervievate: „Dacă aveți informații care susțin, contrazic sau extind afirmațiile intervievatului meu, atunci contactați-mă. Există multe opinii despre situația din Ucraina”.

DETALIILE OFERITE DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII:

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat într-o conferință de presă, marți după-amiază, că Zivkovic Bratislav este comandantul organizației de cetnici din Serbia Cetnicki Pokret. Această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste.

Sârbul în vârstă de 42 de ani a venit de patru ori în România, fie din Bulgaria sau Ucraina și de fiecare dată a ajuns la Constanța. El a fost surprins în timp ce fotografia radare militare pe coasta Mării Negre și să transmită reperele GPS ale acestora. De asemenea, SRI mai spune că el era extrem de interesat și de baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

Marincea a precizat însă că bărbatul nu a obținut informațiile pe care le căuta.

SRI precizează că acesta are dublă cetățenie, sârbă și rusă, și că între 2012 și 2014 a participat ca parte a separatiștilor pro-ruși în conflictul din estul Ucrainei.

„Astăzi la data de 14.11.2017 Curtea de Apel Bucureşti a dispus măsura declarării ca indezirabil pentru o perioadă de 15 ani, din considerente ce ţin de securitatea naţională, a numitului  Zivkovici Bratislav, cetăţean sârb, născut la data de 12.11.1975. Zivkovici este autointitulat Comandantul Organizaţiei de Cetnici, din Serbia, aşa-numită Chetniki Pocret. Această organizaţie este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naţionalist-şoviniste”, a declarat Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI.

„În perioada 2014-2015 cetăţeanul sârb Zivkovici Bratislav a participat de partea separatiştilor pro-ruşi, alături de alţi voluntari sârbi, membri ai aceleeaşi organizaţii, la bine-cunoscutele conflicte din Ucraina”, a precizat el.

„În cursul anului 2017 Zivkovici Bratislav s-a deplasat de mai multe ori în România cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informaţii, care potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale. Zivkovici a întreprins acte preparatorii de procurare şi transmitere a unor secrete de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora şi constituirea de reţele informative pe teritoriul României”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

„Zivkovici Bratislav a manifestat interes pentru obţinerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică şi obiectivele militare naţionale, cât şi ale aliaţilor, amplasate în sud-estul României, cu intenţia de a afecta parteneriatele noastre strategice. Toate acţiunile cetăţeanului sârb derulate în România au avut un caracter clandestin şi un modus operandi specific activităţilor de spionaj. Măsurile specifice întreprinse de Direcţia Generală Antispionaj din cadrul Serviciului Român de Informaţii au condus la prevenirea exfiltrării de informaţii clasificate de natură să afecteze interesele de securitate naţională. Şi aici aş vrea să fiu foarte ferm. Cetăţeanul sârb nu a reuşit să intre în posesia niciunui document sau informaţie clasificate. Evaluarea Serviciului Român de Informaţii arată că prezenţa lui Zivkovici Bratislav pe teritoriul naţional constituie un risc la adresa securităţii naţionale, motiv pentru care a fost sesizat Ministerul Public cu propunere de declarare ca indezirabil”, a precizat el.

„În calitate de autoritate naţională pe profil contraspionaj, Serviciul Român de Informaţii a avut ca misiune prioritară prevenirea prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări la adresa cetăţenilor României şi a cooperat în acest caz cu instituţii interne, ca Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu partenerii noştri externi”, a mai spus Marincea.