De ce se schimbă vremea în România atât de brusc. Explicațiile unui climatolog ANM pentru fenomenele extreme

Jumătate de țară intră sub cod portocaliu de caniculă, iar temperaturile vor ajunge până la 39 de grade Celsius și vor persista și la sfârșitul săptămânii. Valul de caniculă vine după o perioadă de instabilitate termică, marcată de ploi torențiale, descărcări electrice și căderi de grindină în aproape toată țara.

Alternarea fenomenelor meteo extreme se observă și în celelalte țări din Europa, dar și în zona tropicală. Din cauza căldurii excesive a fost declarată stare de alertă în mai multe țări din Europa și cod roșu de caniculă.

Care este explicația acestor fenomene extreme? Digi24 a stat de vorbă cu un expert climatolog care susține că vom asista la astfel de schimbări bruște ale vremii și în anii următori, din cauza schimbărilor climatice care au loc la nivel mondial și a încălzirii globale. Chiar dacă se vor reduce gazele de seră din atmosferă, efectele nu se vor vedea imediat, susține Roxana Bojariu, expert climatolog al Administrației Naționale de Meteorologie, întrucât dioxidul de carbon rămâne în atmosferă un timp îndelungat.

Roxana Bojariu, expert climatolog:

Există pentru unele fenomene extreme această intensificare, o văd în arhivele climatologice. Observațiile ne arată un nou tip de statistică pentru anumite fenomene extreme: val de căldură, intensificarea precipitațiilor. Aceste fenomene extreme pot fi explicate pe baza încălzirii globale sau a schimbărilor climatice.

Odată cu o cantitate sporită de energie care rămâne în sistem din cauza creșterii concentrațiilor gazelor cu efect de seră (dioxid de carbon, metan, oxidul de azot), avem de transportat această energie prin sistem.

Suprafața nu doar a continentelor, dar și a oceanelor este mai caldă, evaporația se intensifică, avem o cantitate sporită de vapori de apă în atmosfera mai caldă.

Avem, pe de o parte, valuri de căldură mai intense și mai frecvente, iar studiile ne arată că, din cauza încălzirii globale, șansa de a avea valuri de căldură se dublează, iar pe de altă parte avem precipitații mai intense. Sunt modificări și în zona tropicală, în tot sistemul climatic.

La nivel global, 2016 a ieșit cu totul din scara obișnuită și chiar climatologii au fost surprinși de amplitudinea fenomenelor. În acest an nu vom avea, probabil, situația de a întrece 2016 în această ierarhie de cei mai călduroși ani, dar cu siguranță 2017 se va situa printre primii trei cei mai călduroși: 2016, 2015, 2017.

Lucrul acesta arată o accelerare a încălzirii globale, pentru că cei mai călduroși ani sunt cei mai recenți.

Se pot face lucruri pentru a reduce poluarea. Trebuie reduse emisiile de gaze cu efect de seră și există Acordul de la Paris, care stabiliește ca țintă limitarea creșterii temperaturii medii globale până la sfârșitul secolului la sub 2 grade față de nivelul preindustrial. E un acord care pornește cu voința statelor de a atinge ținte pe care și le asumă, speranța că va fi traspus în practică este mai mare.

Trebuie să ne adaptam la ceea ce am modificat în sistem. Cantitățile de dioxid de carbon au timp de ședere mare în atmosferă. Dacă acum tăiem toate emisiile, nu înseamnă că nu continuă procesul. Ne adaptăm la ceea ce am făcut. România are un plan de a face față schimbărilor climatice: reducerea emisiilor și adaptarea.