Electrocentrale București ELCEN, al cărei acționar majoritar este Ministerul Energiei, a semnat, marți, un parteneriat cu o companie americană, pentru ca Bucureștiul să se poată folosi, în următorii ani, de energia geotermală din nordul Capitalei.
ELCEN a semnat Memorandumul de Înțelegere (MoU) cu SAGE GEOSYSTEMS Incorporated, o companie din SUA, care dezvoltă tehnologii de valorificare și stocare a energiei geotermale. Prin acest memorandum, companiile au în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate privind implementarea unor tehnologii de utilizare a resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București, potrivit unui comunicat citat de financialintelligence.ro.
Proiectul ar urma să fie realizat cu finanţare din fondul de modernizare - a explicat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Bucureştiul are energie geotermală în nordul capitalei, e păcat să nu o folosim, sunt foraje existente. Există date şi cu acest studiu şi cu finanţare din fondul pentru modernizare, în câţiva ani de zile vom putea beneficia pentru prima dată de energie geotermală în sistemul de termoficare bucureştean”, a spus ministrul Energiei, potrivit Radio România Actualități.
Directorul Electrocentrale Bucureşti, Claudiu Creţu, a explicat care sunt etapele înainte ca acest proiect amplu să devină realitate.
„În primă fază avem nevoie de un studiu de fezabilitate. El va arăta exact etapele următoare. Ca urmare, va fi nevoie de noi foraje, va fi nevoie de sonde, va fi nevoie de instalaţii, va fi nevoie de pompe care să preia această energie, partea de automatizare, digitalizare etc.
Vom merge către finanţare, specialiştii tehnici contractaţi de către fondul de modernizare pentru toate aceste proiecte se evaluează, vor evalua, vor vedea dacă acest proiect este fezabil sau nu sau dacă trebuie îmbunătăţiri aduse proiectului. La acel moment vom avea detalii cu privire la sume, cât, cum, câţi ani etc., dar e important să începem”, a declarat Claudiu Crețu.
Conform unui comunicat remis AGERPRES, prin acest MoU, ELCEN va facilita accesul la date relevante şi la infrastructura necesară în vederea realizării studiului de fezabilitate şi va contribui cu expertiza tehnică şi cunoştinţe operaţionale specifice sistemului de încălzire centralizată la nivelul Municipiului Bucureşti. Sage Geosystems va realiza analiza tehnică şi geologică şi studiul de fezabilitate privind soluţia de utilizare a energiei geotermale.
"Resursa geotermală ar putea încălzi Bucureştiul. Apa fierbinte extrasă din subteran ar putea ajunge în casele oamenilor. Utilizarea acestei tehnologii va reduce mult poluarea din oraş, dar şi facturile la încălzire. Vom face un studiu pentru exploatarea energiei geotermale, o resursă importantă, însă prea puţin folosită. Studiul ne va arăta unde se pot face foraje şi cum putem valorifica energia geotermală locală pentru a furniza energie în mod rentabil, contribuind semnificativ la decarbonizarea sectorului încălzire centralizată. Departamentul pentru Energie din SUA a propus ELCEN colaborarea cu SAGE Geosystems. Avem ajutorul altor state care au expertiză şi tehnologie. Am semnat acest Memorandum de Înţelegere ca să vedem cum putem să folosim cât mai eficient şi durabil, într-o abordare hibridă, potenţialul geotermal în următorii ani pentru încălzirea din Bucureşti", a declarat Claudiu Creţu, citat în comunicat.
Beneficiile acestei colaborări vizează asigurarea sustenabilităţii, inovaţiei şi a soluţiilor economice eficiente în ceea ce priveşte viitorul încălzirii centralizate în Municipiul Bucureşti. Acest demers este în deplină concordanţă cu obiectivele naţionale şi europene privind tranziţia către o energie sustenabilă.
Potrivit sursei citate, pentru Elcen miza pe termen lung este integrarea tehnologiilor regenerabile în procesul de producere a energiei electrice şi termice. Explorarea potenţialului de integrare a energiei geotermale vine în contextul existenţei resurselor geotermale pe aproape întreaga suprafaţă a Municipiului Bucureşti, în special în partea de nord. Energia geotermală poate fi o soluţie locală rentabilă, fiabilă, durabilă, ecologică, pentru termoficare, fiind utilizată deja cu succes în acest scop în zona de vest a României.
"Astăzi facem încă un pas important în diversificarea surselor de energie în ţara noastră, de data aceasta prin dezvoltarea energiei geotermale, demers început în februarie 2024, când am efectuat un tur de forţă în SUA şi am obţinut sprijin pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru includerea energiei geotermale în sistemul de termoficare al Capitalei. Doamna Secretar de Stat pentru Energie al SUA, Jennifer Granholm, a fost de acord, la acel moment, să susţină iniţiativa noastră şi iată-ne astăzi accelerând Programul Geotermal Românesc, program util pentru termoficarea Bucureştiului, întrucât energia geotermală este o sursă de energie regenerabilă locală şi ecologică, eficientă din punct de vedere economic, oferind un potenţial considerabil de a produce energie termică, distribuită apoi în reţele. Pasul important făcut astăzi va contribui la un sistem de termoficare modern, în care locuinţele noastre vor beneficia de apă caldă şi căldură la parametrii optimi, pentru o capitală europeană, la un preţ competitiv", a spus, la rândul său, ministrul Sebastian Burduja.
România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea, potrivit Panorama.ro.
Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă
Editor : Marina Constantinoiu
