Interzicerea muncii în birouri și în spații centralizate nu reprezintă doar o precauție împotriva COVID-19, ci o măsură esențială pentru a preveni răspândirea virusului, scrie BBC, în condițiile în care și o singură suprafață infectată poate duce la compromiterea sănătății tuturor angajaților.
Milioane de oameni din jurul lumii și-au abandonat birourile în favoarea muncii de acasă. Mesele de birou organizate cu grijă, luminile fluorescente, imprimantele zgomotoase sau dozatoarele de apă sunt acum doar o amintire pentru oamenii care își duc la bun sfârșit sarcinile de la locul de muncă din propria sufragerie.
Această măsură se dovedește a fi corectă în condițiile în care informațiile arată că o singură suprafață compromisă poate infecta toate persoanele dintr-un birou. Birourile centralizate au fost și sunt principalele locuri de răspândire a virusurilor și bacterilor.
Procesul e simplu și ușor de recunoscut – la fiecare început de anotimp, virusurile, bacteriile sau alte tipuri de astfel de patogeni încep să se activeze. Este nevoie de o singură persoană care să vină la birou cu o tuse sau un strănut pentru a împrăștia microbul spre colegii săi, care îl vor răspândi și ei de la unul la celălalt dar și la familiile lor. Iar ciclul continuă în fiecare sezon și în fiecare an.
Cercetătorii au arătat că patogenii se răspândesc cu o ușurință amețitoare în birouri. Krissi Hewitt, directoare pentru inițiative strategice și de cercetare la Școala de Științe și Matematică din Carolina de Nord a cercetat diversitatea și abundența vieții microbiene în birouri.
„Oamenii petrec o perioadă lungă de timp din viețile lor în interiorul birourilor, acolo unde spațiile comune și interacțiunea constantă cu suprafețe atinse de alți oameni crește cantitatea de patogeni din aer”, spune ea.
Cu alte cuvinte, multe dintre zonele atinse de multe persoane din birou ar putea fi vectori de răspândire a virusului. Iar cu cât mai mulți oameni le ating, cu atât mai mare este riscul de contaminare. Jonathan Sexton, cercetător la Colegiul pentru Sănătate Publică de la Universitatea din Arizona, a descoperit că locuri precum frigiderele, mânerele sertarelor, robinetele și dozatoarele de cafea tind să aibă cele mai mari concentrații de germeni.
Iar germenii călătoresc foarte repede, conform unui studiu al Societății Americane de Microbiologie. Cercetătorii au pus un eșantion dintr-un virus inofensiv pe o singură clanță dintr-o clădire de birouri. Prima zona contaminată a fost cea de pauză și relaxare. Între două și patru ore, virusul putea fi detectat pe între 40% și 60% dintre angajați, vizitatori și obiecte aflate la comun.
Proasta igienă a angajaților poate exacerba transmisia. Un sondaj din 2019 din Regatul Unit arăta că doar 61% dintre lucrătorii din birouri se spală pe mâini corespunzător cu apă caldă și săpun după ce vin de la toaletă.
Pericolul din aer
Degetele și mesele de birou murdare sunt doar un factor al contagiunii rapide, dar cel mai mare risc este produs de răspândirea virusului prin aer. Astfel, angajații bolnavi răspândesc virusuri și patogeni cu o viteză uluitoare prin tuse, strănut, atingerea suprafețelor sau a colegilor. Chiar și atunci când nu fac decât să stea la propriul biroul ei pot răspândi germenii prin picături de salivă sau material biologic eliminate prin tuse, strănut sau chiar vorbit.
Aerul amestecat de și răspândit prin sistemul de ventilație ar putea fi, de asemenea, un factor important pentru care clădirile de birouri devin foarte rapid focare de infecție. Mentenanța sistemelor de filtrare și de ventilație are un impact major asupra circulației germenilor, iar sisteme care nu menține o circulație, filtrare, umiditate sau temperatură a aerului adecvate pot contribui la proliferarea rapidă a patogenilor.
Spălatul mâinilor rămâne o practică absolut esențială în lupta împotriva virusurilor
Spațiile de acasă din care lucrează acum o mare parte dintre oameni sunt medii mult mai controlate, cu mult mai puțini oameni și suprafețe ceva mai sigure. În aceste medii, nu mai trebuie să ne facem griji că ne-am putea expune la patogenii emiși de strănutul colegilor sau de igiena deficitară de la birou.
Dar ieșirea afară, în exterior, ne re-expune la toate aceste riscuri. Contactul cu o suprafață contaminată poate să aducă virusul în propria casă, dacă nu suntem atenți. „Virusul nu poate să se dezvolte spontan în casele noastre, dar el poate fi adus după contactul cu persoane infectate”, spune Dr. Ali Khan.
El avertizează că singurul loc în care virusurile pot să crească este într-un organism. Atunci când se află pe mâini, virusul este adus prin atingerea feței, a nasului sau a gurii. De aceea este foarte important să ne spălăm pe mâini diligent, cu apă caldă și săpun de fiecare dată când ne întoarcem de afară sau ori de câte ori este necesar.
Editor: Adrian Dumitru
