Haosul pe aeroporturi, mai ales în timpul vacanțelor, devine o obișnuință. Pasagerii se plâng din ce în ce mai des de întârzieri ale zborurilor sau anulări ale curselor. Datele statistice arată că întârzierile sunt mai frecvente în cazul companiilor low-cost, dar toți operatorii aerieni au această problemă. Am găsit peste 100 de zboruri întârziate mai mult de 15 minute într-un interval de 24 de ore pe un singur aeroport. Digi24.ro a stat de vorbă cu un expert în domeniul aviației și cu un pilot pentru a înțelege ce provoacă acest fenomen.
Un cititor ne-a semnalat, de exemplu, că un zbor WizzAir dinspre aeroportul Luton din Londra către Otopeni, programat inițial duminică la ora 17:50, a decolat cu o întârziere de aproape 7 ore. Compania aeriană și-a anunțat pasagerii că decolarea va avea loc la 19:35, ulterior la 20:45 și a treia oară la 22:10. A decolat la 00:30.
Dar WizzAir nu este singura companie care are întârzieri. O analiză Digi24.ro făcută în baza tabelului de plecări de la Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni a arătat că marți, 20 august, până la ora 15:30, peste 100 de aeronave au decolat cu întârziere. Miercuri, 21 august, erau zeci de zboruri întârziate până în ora 12:00. Joi, 22 august, până în ora 10:15, peste 30 de curse erau întârziate.
Reprezentanții aeroportului au dat vina pe companiile aeriene, menționând că ele ar trebui să explice motivele întârzierilor.
Din datele statistice citate de Airadvisor pentru anul 2023, reiese că întârzierile sunt mai frecvente în cazul companiilor low-cost și ultra-low-cost.
„Wizz Air, la fel ca toate companiile aeriene, se confruntă cu un volum maxim de operațiuni în timpul sezonului estival, care poate duce uneori la perturbări (...) Întârzierea sau anularea oricărui zbor este ultima decizie luată după ce toate eforturile posibile au fost depuse pentru operarea normală a zborului respectiv. Prioritatea companiei este siguranța pasagerilor, a echipajelor și a aeronavelor sale”, susține WizzAir, într-un punct de vedere oferit Digi24.ro.
În cazul întârzierilor de peste cinci ore, așa cum a fost cazul amintit de cititorul Digi24.ro, compania arată că pasagerii pot solicita reprogramarea zborului, să le fie rambursată valoarea integrală a biletului sau să obțină cu 20% mai mult decât banii dați pe bilet, dar sub formă de credit Wizz pentru rezervări viitoare.
Digi24.ro a cerut puncte de vedere și de la alți reprezentanți ai companiilor lowcost (RyanAir), ai Tarom, dar și ai companiilor precum Lufthansa, KLM sau Turkish Airlines. Nu am primit răspunsuri până la ora publicării articolului. Nici Autoritatea Aeronautică Civilă nu a transmis un punct de vedere, la solicitarea Digi24.ro.
Întârzieri mai frecvente în rândul companiilor low-cost
Din datele Agenției pentru Siguranța Aviației din Uniunea Europeană (EASA), citate de Airadvisor, reiese că 82.5% dintre zborurile din 2023 au ajuns la timp.
Procentele diferă, însă, față de tipul de companie: în cazul companiilor cu tradiție, 84% dintre zboruri au aterizat conform programului stabilit inițial. 80.2% dintre zborurile companiilor low-cost au ajuns la timp, iar 78.5% dintre zborurile companiilor ultra-low-cost au aterizat conform programului inițial.
Companiile low-cost și ultra-low cost fac orice „să maximizeze eficiența”, potrivit Airadvisor. Printre practici se numără folosința unei singure aeronave pentru mai multe zboruri la rând, pregătirea următorului zbor într-un timp cât mai scurt sau încheierea unor contracte cu aeroporturi mai mici.
Toate aceste practici reduc costurile companiilor low-cost și, implicit, le permit să vândă bilete mai ieftine decât companiile cu tradiție, însă pot contribui și la întârzieri. De exemplu, dacă o aeronavă a unei companii low-cost întâmpină dificultăți tehnice, aceasta nu poate fi schimbată atât de ușor precum e schimbată în cazul companiilor de tradiție, mai arată Airadvisor.
Cauzele întârzierilor
Am stat de vorbă cu Sorin Stoicescu, fost șef al Aviației Civile și expert în domeniul aviației, dar și cu Cezar Osiceanu, pilot comandant al TAROM, pentru a înțelege motivele pentru care apar din ce în ce mai multe întârzieri ale zborurilor.
„Întârzierile înseamnă neregularități în transportul aerian de pasageri și mărfuri. Transportul aerian de pasageri și mărfuri are următoarele criterii de performanță: siguranța, securitatea, regularitatea și confortul. Aceste criterii de performanță sunt în interdependență”, a explicat Sorin Stoicescu, pentru Digi24.ro.
La nivel teoretic, este vorba de pregătirea și capacitatea tehnică a aeronavelor și a echipajului (criteriul regularității), măsurile prin care sunt prevenite actele de intervenție ilicită și controalele care se fac din acest punct de vedere (criteriul securității) și confortul, care este afectat de criteriile amintite, potrivit expertului în aviație.
Motivele pentru care sunt înregistrate întârzieri ale zborurilor pot ține de companii, aeroport (de exemplu piste care nu sunt pregătite), handling (aici intră serviciile de check-in, îmbarcarea pasagerilor în aeronave, alimentarea avionului cu carburant) sau controalele de siguranță (trecerile prin punctele de frontieră, de exemplu).
„Întotdeauna sunt mai multe întârzieri, pentru că și transportul aerian, prin amploarea lui, crește în fiecare an - acum a fost o creștere mult mai manifestă față de perioadele de pandemie”, a adăugat fostul șef al Aviației Civile.
Efect de domino: Întârzie un avion, se dă peste cap tot programul
Cezar Osiceanu ne-a explicat, din perspectiva unui pilot, ce poate cauza întârzieri ale zborurilor. Totodată, a subliniat că aceste întârzieri nu apar din cauza piloților.
Starea vremii pe aeroportul de destinație sau cel de pe care se decolează, dar și starea tehnică a aeronavei sunt alte motive care pot duce la întârzieri.
Fiecare zbor, arată pilotul TAROM, are alocat un interval de timp (slot) de 15 minute în care poate decola sau ateriza.
„Pilotul, în momentul în care i se comunică slotul și el are toate în regulă la bord, în momentul respectiv are o singură modalitate - transmite serviciului specializat care dă pornirea avioanelor și ei comunică mai departe. Atunci începe distracția (...) Se șterge slotul inițial și primești un alt slot”, a explicat Cezar Osiceanu, care a menționat că sunt șanse de aproximativ 30% ca un pilot să poată decola în cel mai scurt interval de timp în cazul în care ratează slotul alocat inițial.
În acest caz putem vorbi de un efect de domino, în sensul în care o întârziere a unui singur avion poate da peste cap restul zborurilor - așa se pot explica cele peste 100 de întârzieri de pe Aeroportul Otopeni de marți-miercuri.
„Deci nu ține de pilot, nu ține de companie, numai de Eurocontrol (n.r. Autoritatea care atribuie sloturile pe aeroporturile din Europa) (...) Toate întârzierile astea duc la ideea că pierdeți slotul și dacă pierdeți slotul, stați la coadă”, a adăugat pilotul TAROM.
Osiceanu s-a mai referit și la interdicțiile de zbor introduse în ultimii doi ani, pe de-o parte asupra statelor aflate în conflict militar, iar pe de altă parte introduse în cazul unor exerciții ale forțelor armate aeriene.
„În momentul în care s-ar ocoli toată zona, se duceau toate zborurile cu cel puțin o oră și jumătate sau două mai mult, unele avioane nu ar mai putea să facă curse, pentru că nu le ajunge petrolul, alte avioane trebuie să facă escală (...) Apar alte probleme legate de sloturi”, a adăugat Cezar Osiceanu.
În plus, pilotul TAROM mai menționează că disconfortul pasagerilor în cazul în care apar întârzieri este amplificat de lipsa de comunicare din partea companiilor și de condițiile din aeroport.
„Mie nu îmi afișează că toate avioanele au întârziere (...) De multe ori companiile, marea majoritate, preferă să nu înștiințeze pasagerii”, a adăugat Cezar Osiceanu.
WizzAir: „Spațiul aerian este aglomerat din cauza vacanțelor”
Întârzierile de zboruri, după cum ne-au transmis voalat și reprezentanții Aeroportului „Henri Coandă” din Otopeni, pot ține și de companii.
WizzAir susține că motivele care pot duce la întârzieri de zboruri pot fi de natură obiectivă (condiții meteo, greve ale personalului din aeroporturi, probleme ce țin de handling sau probleme în fluxul de securitate), dar și de natură subiectivă (verificări tehnice neplanificate, blocaje operaționale).
„În mod specific, în timpul sezonului estival, spațiul aerian este foarte aglomerat din cauza vacanțelor. Anul acesta, principalele cauze ale întârzierilor și anulărilor au fost grevele controlorilor de trafic aerian, întreruperea majoră a serviciilor informatice care a avut un impact global și condițiile meteorologice nefavorabile din Europa”, mai arată compania.
„Sindromul distructiv - overbooking”
Planificarea zborurilor se face în funcție de perioadele de timp: sezon (1 martie - 1 noiembrie) și extrasezon (1 noiembrie - 1 martie).
„Se poate estima foarte clar, atunci când își fac planificarea, se face planificare pe sezon și extrasezon - în funcție de dimensiunile flotei, de capacitatea lor de prelucrare și disponibilitățile oferite de aeroporturi - să-și facă o planificare realistă. De regulă, se face realist, dar uneori sunt tentați, ca să mai pună mâna pe mai mulți bani, ori să facă aceste vânzări de bilete peste capacitate, ori să folosească avioanele la anumite contracte care survin pe parcurs - chartere. Să li se ceară chartere, să le planifice, și iau avioanele de la cursele regulate”, a explicat Sorin Stoicescu.
Însă cea mai mare problemă ce ține de companiile aeriene, indicată de ambii experți cu care Digi24.ro a stat de vorbă, este fenomenul overbooking.
„Planificarea să determine overbooking - vânzarea de mai multe bilete decât are capacitatea să transporte. Din aceste situații pot să rezulte întârzieri. Se vând bilete peste capacitatea de îmbarcare a aeronavei. În situația aia, pasagerul se prezintă la check-in și i se spune „nu puteți, că nu mai e loc”. Vă rerutăm pe alt zbor, altă companie - depinde de procedura companiei respective. Și acestea pot să determine întârzieri, o planificarea nerealistă a zborurilor și acest sindrom distructiv care se numește overbooking”, a adăugat fostul șef al Aviației Civile.
3 din 10 zboruri au ajuns în 2023 la destinație cu peste 15 minute de întârziere
Din datele Eurocontrol, pe parcursul anului 2023, aproape 3 din 10 zboruri la nivel european au ajuns la destinație cu mai mult de 15 minute de întârziere. Întârzierile cauzate de companiile aeriene au fost de aproximativ 4.5 minute/zbor, în timp ce întârzierile cauzate de condițiile meteo au fost de 1.2 minute/zbor.
În total, luând în calcul și alte motive expuse mai sus, întârzierile/zbor pe parcursul anului 2023 au fost de 8.2 minute.
Legislația europeană prevede despăgubiri pentru pasageri în cazul în care aeronava ajunge la destinație cu o întârziere de peste 3 ore.
„Dacă zborul pleacă cu întârziere, aveți dreptul la asistență, la rambursare și la un zbor de întoarcere, în funcție de durata întârzierii și de distanța zborului”, se arată în Drepturile pasagerilor în transportul aerian.
