Statul la stat. Proiect de infrastructură feroviară spectaculos, aproape finalizat în 1990, abandonat inexplicabil. Șinele au dispărut
Una dintre cele mai spectaculoase lucrări feroviare din țară, cu viaducte și tuneluri uriașe, zace nefolosită de peste 30 de ani. Deși tronsonul era aproape finalizat în 1990, politicienii și funcționarii statului l-au abandonat inexplicabil. Între timp, cei 40 de kilometri de șină au dispărut, iar calea ferată s-a transformat într-un drum pietruit prin mijlocul pădurii. De la Revoluție și până astăzi, România a pierdut peste 700 de kilometri de cale ferată. O rușine pentru cei care administrează sistemul feroviar. Un nou episod al campaniei „Statul la stat”.
Toma Petcu, reporter Digi24: În mod normal ar fi trebuit să vă vorbesc acum din vagonul unui tren, vă vorbesc de la volanul unei mașini pentru că pe acest viaduct feroviar nu a circulat vreodată, vreun tren. La 30 de ani de când a fost construit, liniile au dispărut și mai trec pe aici din când în când mașini, mașini cu curioși, oameni care vor să vadă cum este să circului cu mașina pe un viaduct feroviar.
Are lungimea de 1,4 kilometri, înălțimea de peste 50 de metri și este unul dintre cele mai mari viaducte feroviare din România. Deși a fost finalizat în urmă cu 34 de ani, trenurile nu au circulat niciodată pe aici.
Gheorghe Manga, viceprimar Ciofrângeni, Argeș: Pe acest viaduct a fost un tren cu 40 de vagoane plin cu piatră pentru testarea acestui viaduct
Reporter: Aici unde suntem noi acum.
Gheorghe Manga: Exact unde suntem aici, da. Deci am văzut trenul pe acest viaduct, cu 40 de vagoane.
Reporter: Și, după acel tren?
Gheorghe Manga: Trebuia să intre în funcțiune.
Reporter: Și ce s-a întâmplat?
Gheorghe Manga: A intrat în funcțiune așa cum vedeți...
Reporter: A dispărut.
Gheorghe Manga: Exact. Și cale ferată a dispărut și cu totul. Nu s-a vrut, că dacă s-ar fi vrut ar fi circulat trenul.
Locul a fost abandonat de CFR. Nu are pază sau bariere care să restricționeze accesul, și nu există nici cea mai mică măsură de siguranță - poate intra oricine dorește, chiar și copiii. Cel mai des, sunt văzuți aici pasionații de offroad, în cautarea de senzații tari.
„Este ceva impresionant ce s-a putut construi acum ceva zeci de ani”
Reporter: Se întâmplă să treci des pe viaduct?
Șofer: Nu, în plimbare, am urmărit pe internet, am văzut că este acest traseu și am venit să vedem cum este.
Reporter: Curiozitate, sau de ce?
Șofer: Curiozitate, simplă curiozitate.
Reporter: Cum ți se pare să mergi cu mașina pe viaductul de cale ferată?
Șofer: Este ceva impresionant ce s-a putut construi acum ceva zeci de ani. Am văzut tunelul din spate, din 1989 și încă rezistă foarte bine și lăsat în paragină.
Gheorghe Manga, viceprimar Ciofrângeni, Argeș: Uitați cât de riscant este, cel puțin pentru copii, se duce hăul ăsta aici, aici are 50 de metri.
Reporter: Nici nu îndrăznesc să mă apropii.
Viaductul trece chiar pe deasupra caselor din Ciofrângeni. Unele acoperișuri au fost ciuruite de pietrelor căzute accidental sau aruncate intenționat de diverse persoane. Oamenii spun însă că s-au obișnuit să trăiască cu sutele de tone de beton deasupra capului. Domnul din imagine chiar s-a folosit de pilonii din curtea sa pentru a încropi câteva adăposturi de care avea nevoie.
Sebastian Frujină, localnic Ciofrângeni: Când eram mici ne jucam, ne alergam, acum e mult mai incomod, ne-a luat terenul, vița de vie, plantația de pomi. Astea le vedem acum, atunci eram copil... Am crescut cu el și a devenit ceva din viața noastră.
„Chiar nu i-a interesat absolut deloc”
Viaductul face parte din tronsonul Vâlcelele, județul Argeș – Bujoreni, județul Vâlcea, una dintre cele mai impresionante construcții feroviare din țară. De-a lungul traseului există și două tuneluri, fiecare având o lungime de peste doi kilometri. În apropiere s-a construit și o gară. Fiind abandonată de CFR, localnicii au transformat-o în grajd pentru animale.
Gheorghe Manga, viceprimar Ciofrângeni: Vedeți acolo, că este o balegă, să nu călcați.
Reporter: O balegă da, o duc la loto.Cineva de la CFR știți să mai fi venit vreodată pe aici să vadă, ia mă, ce se mai întâmplă cu gara aia?
Gheorghe Manga: Nu, nu, chiar nu i-a interesat absolut deloc.
Tronsonul feroviar scurtează distanta București - Arad cu peste 100 de kilometri, fiind important atât din punct de vedere al transportului călătorilor cât mai ales al mărfurilor. După Revoluție, statul român prin politicienii și funcționarii lui au abandonat inexplicabil tot proiectul, aruncând la gunoi o investiție uriașă. De-a lungul anilor, mai toate guvernele au promis refacerea căii ferate. Nimeni însă nu a mișcat un deget. În 2004 premierul de atunci Adrian Năstase a venit personal la Ciofrângeni pentru a da asigurări că lucrarea va fi finalizată. Drept urmare, cei peste 40 de kilometri de șină și traverse au fost demontate și totul s-a oprit aici. Altele noi nu au mai fost aduse iar calea ferată s-a transformat peste noapte într-un drum pietruit prin mijlocul pădurii.
„Probabil fier vechi, sunt organe competente să răspundă la acestă întrebare”
Dorin Florin Panțeru, primar Ciofrângeni: Gurile rele spun că aceasta se încărca și mergea în Port.
Reporter: Și de acolo?
Dorin Florin Panțeru: Și de acolo nu știu, nu pot să spun pentru că...
Reporter: Fier vechi...
Dorin Florin Panțeru: Probabil, probabil, probabil fier vechi, sunt organe competente să răspundă la acestă întrebare.
Gheorghe Manga, viceprimar Ciofrângeni: Atunci a venit o firmă, știu că erau niște mașini de Hunedoara, dacă bine îmi aduc aminte, mai erau mașini de armată, s-a ocupat o doamnă, nu știu, atunci a demontat toată calea ferată și știu că a dus-o la Băiculești. Și de acolo, Dumnezeu cu mila.
Reporter: Și a rămas așa, un drum pietruit...
Pentru a afla ce s-a întâmplat, am mers la Regionala CFR Craiova, care adiministrează acest tronson. Director aici este Ninel Cercel. Își cheamă un subordonat și promite că ne dă un interviu, dar ne roagă să îl mai lăsăm puțin pentru a se pune la punct cu toate detaliile.
„O să primiți oficial punctul de vedere. Eu direcționez la companie, iar compania îl va direcționa la dumneavoastră, așa avem noi procedura”
Ninel Cercel: Ok, atunci hai să stabilim ca să fim operativi, e ora zece fără douăzeci.
Reporter: Trebuie să mă lăsați un pic să...
Ninel Cercel: E în regulă, ca la 10:30 să ne întâlnim din nou și să vă dăm un punct de vedere...
Reporter: Sigur că da.
La ora stabilită, ne întoarcem. De această dată, paznicul ne interzice să mai intrăm în clădire.
Paznic: Dânsul nu vă poate primi.
Reporter: Păi, am stabilit cu dânsul să ne vedem la zece jumătate aici.
Paznic: Pe mine m-a anunțat că avea programată o ședință cu transporturile militare, a început ședința, nu știe cât durează.
Îl sunăm și ne răspunde prompt, semn că ședința cu transporturile militare apărută din senin mai poate aștepta puțin. Ne spune că doar șefii de la București ne pot da detaliile cerute.
Discuție reporter-director:
Director: O să primiți oficial punctul de vedere.
Reporter: Și dumneavoastră nu puteți să mi-l dați oficial, că sunteți directorul Regionalei?
Director: Eu direcționez la companie, iar compania îl va direcționa la dumneavoastră, așa avem noi procedura.
Reporter: Păi, și acum o oră nu aveați procedura asta, acum o oră mi-ați spus să revin și să vă sun.
Director: Nu am știut de solicitarea dumneavoastră, că a fost solicitată la companie.
Șefii de la București nu răspund
Dorin Florin Panțeru, primar Ciofrângeni: Noi găzduim neputința decidenților de a lua taurul de coarne, să spună două lucruri - continuăm sau îl conservăm. Nu s-a întâmplat nici una, nici cealaltă.
Șefii de la București nu ne-au răspuns până acum. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 1990, în România, existau 11.350 de kilometri de cale ferată. În loc ca rețeua să fie extinsă, ea s-a scurtat. De atunci și până astăzi au dispărut aproximativ 700 de kilometri de șină.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
