Statul la stat. Cum a ajuns Palatul Cantacuzino bătaia de joc a angajaților statului și a firmelor care ar fi trebuit să îl restaureze
O bijuterie arhitecturală a Bucureștiului a devenit bătaia de joc a angajaților statului și a firmelor care ar fi trebuit să o restaureze. Vorbim de Palatul Cantacuzino, o clădire simbol unde funcționează Muzeul George Enescu. După doi ani de zile de la deschiderea șantierului, tot ce s-a reușit a fost doar consolidarea clădirii, adică un sfert din toată lucrarea. Constructorul și proiectantul se ceartă și se acuză unul pe altul pentru întârziere, în timp ce funcționarii ministerului culturii au urmărit pasiv tot scandalul. Acum autoritățile caută alte firme care să facă resturarea. Ani pierduți inutil în care Palatul continuă să se degradeze. Urmăriți un nou episod al campaniei „Statul la stat”.
Este una dintre cele mai frumoase clădiri din București. O bijuterie arhitecturală situată pe Calea Victoriei. A fost construită între 1901 și 1903 de Gheorghe Grigore Cantacuzino denumit și Nababul, unul dintre cei mai influenți oameni ai vremii. A ocupat, printre altele, funcția de primar al Capitalei și prim-ministru al României.
În 1937 George Enescu se căsătorește cu Maria Cantacuzino. O vreme, familia Enescu a locuit într-o casă din spatele Palatului. După moartea compozitorului, soția sa a lăsat prin testament palatul şi clădirile anexe, muzeului dedicat memoriei sale.
De doi ani de zile statul român pare incapabil să reabiliteze Palatul. Lucrările au început în 2021 și ar fi trebuit să fie gata în toamna acestui an. Totul este însă blocat la stadiul de șantier. Multe dintre obiectele de patrimoniu din interior nu sunt protejate corespunzător și ar putea fi deteriortate iremediabil. Directoarea muzeului doar constată și ridică din umeri.
Reporter: Sunt bine protejate? Văd că toată această bucată de material e doar pe o parte...
Cristina Andrei, director Muzeul Enescu: Da, așa cum vedeți dvs.
Reporter: N-ar fi trebuit să fie și ușile acoperite cumva? Văd că aici s-a pus o bucată de material dar...
Cristina Andrei: Exact despre ce vorbeam.
Reporter: Sunt originale, da? De mai bine de 100 de ani.
Cristina Andrei: Absolut. Exact, exact.
Încălzirea se face printr-o improvizație, deși temperaturile scad uneori sub zero grade Celsius. Câteva calorifere de mică putere au fost puse la întâmplare prin sălile somptuoase și sunt departe de a asigura o temperatură optimă, astfel încât pereții și obiectele interioare să nu fie afectate. Reprezentantul firmei care execută lucrările adoptă și el tactica ridicatului din umeri.
Constructor: De aici, de la geam, se vede casa memorială.
Reporter: Asta a picat...
Constructor: Din cauza umidității și a temperaturii.
Reporter: Păi, și nu ar fi trebuit să fie o temperatură optimă?
Constructor: A existat la un moment dat.
Lucrările sunt realizate doar în proporție de 25%. Constructorul pune întârzierea pe seama proiectantului.
Adrian Modoran, reprezentant constructor: Modificarea în sine a proiectului, așa cum noi lucrăm la momentul actual, ne-a fost livrată acum un an de zile, deci la un an de zile întârziere de la începerea proiectului.
Cu alte cuvinte, primul an de zile a fost complet irosit și nu s-a lucrat aproape deloc. Lucrările de consolidare au fost începute abia în al doilea an. Evident, firma de proiectare spune că nu ea este de vină, ci constructorul.
Viorica Frunză, reprezentant firmă de proiectare: Un executant fără experiență similară, care nu a respectat oferta să aibă în șantier specialiștii atestați MLPAT și MC așa cum prevedea proiectul. Lucrări care s-au executat fără să se respecte proiectul existent, cu un singur inginer în șantier, și majoritar la o medie de 40 de muncitori pe zi, majoritar necalificați.
În tot acest timp, angajații statului au asistat pasiv la cearta celor două firme, chiar dacă Palatul continuă să se degradeze sub ochii lor. Funcționarii de la Ministerul Culturii au așteptat liniștiți ca termenele din contract să expire, chiar dacă lucrările erau mult întârziate.
Reporter: Și nu puteați să faceți nimic, ministerul să ia o decizie, să intervină!
Dan Lăcătuș, diriginte de șantier: A fost lasat fiecare în parte să își facă treaba. Am mediat să nu se facă greșeli.
Greșeli însă... s-au făcut. Și nu puține. Dan Lăcătuș este angajatul ministerului însărcinat să supravegheze lucrările. Ne spune că a fost nelipsit de pe șantier.
Reporter: Dumneavostră ati venit aici regulat?
Dan Lăcătuș, diriginte de șantier: Sigur ca da, eu sunt diriginte de santier, e datoria mea, sunt diriginte de șantier.”
Constructorul în schimb, susține că nu prea l-a văzut la față. Nici pe el, nici alți șefi de prin Ministerul Culturii.
Adrian Modoran, reprezentant constructor: Dacă îl întrebați pe domnul Lăcătuș spune că a venit zilnic. Eu am jurnalul de șantier și filmările de intrare în șantier, și vă pot spune că nu a intrat de 15 ori în doi ani de zile. Domnul director Trâmbaciu, directorul general, a fost de mai puține ori decât doamna ministru la noi în șantier, ca să ne înțelegem. Doamna ministru a venit de vreo patru, cinci ori.
Reporter: Bine, doamna ministru a preluat mandatul acum în vară, dar înainte, domnul Romașcanu și domnul Gheorghiu?
Adrian Modoran: Niciodată.
I-am cerut un punct de vedere și fostului ministru al culturii Lucian Romașcanu. Ne-a trimis un mesaj în care spune că, cităm: „Ministerul are răspunsurile. A fost o problemă de proiectare și de constructor, dar lucrurile au evoluat, nu mai sunt la curent.
La mijloc sunt bani mulți, peste cinci milioane de euro. Cearta dintre constructor și proiectant s-a transformat într-un război între constructor și Ministerul Culturii care nu vrea să îi ofere o prelungire a contractului.
Adrian Modoran, reprezentant constructor: În ultimele trei luni de zile îi convocăm și nu se prezintă, nu vine nimeni. Maxim vin oameni fără putere de decizie, noii angajați de la Ministerul Culturii.
Raluca Turcan, ministrul Culturii: A încercat pe toate căile să mă impresioneze, inclusiv cu petiții, cu plângeri și la premier, pentru că eu le-am zis la fața locului: nu vă faceți treaba, nu prelungesc contractul.
Acum, ministerul trebuie să reia toată procedura de licitație și să găsească o altă firmă care să execute lucrările. Vor mai trece așadar alți ani până când restaurarea va fi gata, timp în care Palatul Enescu va continua să se degradeze.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
