România din plic | Corupția, boala funcționarilor
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, este judecat pentru luare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. A fost reţinut pe 29 mai 2014 şi arestat preventiv în aceeaşi zi.
Conform procurorilor DNA, Horea Uioreanu ar fi primit mită 15% din valoarea lucrărilor acordare de instituţie din bugetul judeţului. Banii astfel încasaţi de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj au venit în principal de la alţi doi coinculpaţi în dosar, oamenii de afaceri Vasile Pogăcean şi Ioan Bene.
La patru luni de la arestarea sa, Horea Uioreanu şi-a depus mandatul, iar de atunci şi până acum Consiliul Judeţean Cluj a avut la conducere trei preşedinţi şi cinci vicepreşedinţi. Tevatura de la şefia judeţului a blocat prinicipalele investiţii: construcţia centrului ecologic de management al deşeurilor şi prelungirea pistei aeroportului până la 3.500 de metri.
Ioan Oleleu, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj: „Eu am fost suspendat de două ori după care plecarea domnului vicepreşedinte Cătărig. Acum echipa este completă, dar timpul este destul de scurt”.
Horea Uioreanu a stat zece luni în arest, jumătate după gratii, jumătate în arest la domiciliu, iar de la sfârşitul anului trecut este judecat în libertate.
Finanțare ilegală pentru cluburi sportive
Şefia judeţului i-a adus prosperitate şi fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Anchetatorii au dovezi că acesta ar fi luat bani de la bugetul judeţului pentru a finanţa ilegal mai multe cluburi sportive. O parte ar fi păstrat-o pentru el.
Viorel Mortu, preşedinte interimar CJ Brăila: „Când am venit pe funcţie, am găsit o instituţie, dacă îmi este permisă formula, într-o nevroză administrativă. Haos, nelinişte, grijă, spaimă, refuz de a semna documente”.
Acum, fostul preşedinte de la CJ Brăila este judecat în mai multe cauze penale. Toate vizează fapte de corupţie comise în timp ce era la cârma judeţului. În aprilie 2015 el a ajuns după gratii, fiind condamnat definitiv la trei ani cu executare în dosarul „Mită la PSD”.
Un alt baron local certat cu legea este Nicolae Ioţcu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Arad. El a fost prins în flagrant când primea mită 10.000 de euro în faţa casei. Banii veneau de la un om de afaceri pe care îl asigurase că va câştiga licitaţia pentru dotarea cu aparatură a Spitalului Judeţean Arad.
Procurorii au decis până la urmă să-l plaseze pe Nicolae Ioţcu sub control judiciar, şi asta pentru că, spuneau ei, arestul la domiciliu, perioada petrecută în arest la domiciliu, s-ar putea scădea dintr-o eventuală pedeapsă primită în urma procesului.
Mită și sentimente
Timp de 12 ani, Gheorghe Nichita a condus Primăria Iaşi fără să fie suspectat că ar fi corupt. A făcut însă greşeala să îşi lase gândurile conduse de sentimente şi a folosit Poliţia Locală pentru a-şi spiona iubita. Atunci a intrat în vizorul procurorilor, care au extins ancheta şi au descoperit mai mult de atât. Gheorghe Nichita ar fi luat mită ca să dea un proiect cu bani europeni unei anumite firme.
Fostul primar al Iaşiului ar fi cerut mită 6,9 milioane de lei. Asta însemna 10% dintr-un contract de 69 de milioane de lei pentru sistemul de management al traficului.
Procurorii spun că Gheorghe Nichita ar fi primit doar o parte din suma de 6,9 milioane de lei, plus reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, cazare gratuită în China şi electronice de zeci de mii de lei.
Denunţătorul în acest dosar a fost chiar finul lui Nichita, cel care l-a pus în legătură pe fostul primar Nichita cu Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului de firme UTI. Proiectul pentru care Gheorghe Nichita ar fi primit mită trebuia să decongestioneze traficul din Iaşi. În oraş au fost instalate 1.200 de semafoare inteligente, dotate cu camere de luat vederi, controlate de poliţiştii locali. Culmea, în loc să fluidizeze traficul, sistemul mai mult a încurcat.
Altă instituţie, aceeaşi sete de avuţie. Fostul şef al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj, Daniel Don, a ajuns pe mâna procurorilor după ce propriii angajaţi l-au denunţat că cerea bani din proiectele derulate pe fonduri europene. Pe 13 noiembrie 2015 biroul şi casa i-au fost percheziționate.
Procurorii îl acuză pe Daniel Don că i-ar fi obligat pe subordonaţi să cotizeze o parte din banii primiţi pe proiectele derulate din fonduri europene. Mai mult, anchetatorii DNA spun că această practică i-ar fi adus fostului şef al AJOFM Cluj, în doar doi ani, circa 200.000 de euro.
Funcţia lui Daniel Don nu îi permitea să fie remunerat pentru proiectele europene, dar avocatul lui a spus că nu de acolo veneau banii.
Anatol Pânzu, avocatul inculpatului: „Fiind vorba doar de sume pe care le-a obţinut în condiţii legale, prin intermediul rudelor, fiind vorba de împrumuturi care au fost doar virate în conturile sale ca să existe un rulaj. Nu este vorba despre mită, ci doar de o informaţie spusă pe jumătate”.
În prezent, Daniel Don este în arest la domiciliu.
La conducerea judeţului, ierarhia nu contează când e vorba de mită. Anul trecut, Ionesie Ghiorghioni, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a fost prins în flagrant când primea 20.000 de lei mită, chiar în biroul său. Banii erau doar o tranşă din mita pe care o primea de la patronul unei firme abonate la contracte pe bani publici, spun anchetatorii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
