Povestea marii moschei de la Bucureşti. 25 de ani de negocieri și multe declarații contradictorii
„Am fost participant aproape la toate discuţiile din anul 1990 și până astăzi, când - la nivel de preşedinte, de prim-ministru și de ministru al Afacerilor Externe - în toate întâlnirile cu partea turcă s-au ridicat două chestiuni din 1990. Pe parcurs cam toate s-au rezolvat, mai puțin problema cimitirului musulman la București și construirea unei moschei”, spune Victor Opaschi, fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu și actual secretar de stat pentru Culte.
Oficial, în România sunt 67.000 de credincioși musulmani. Cei mai mulți sunt în Dobrogea. 9.000 locuiesc în Bucureşti.
Discuţille preliminare dintre România şi Turcia pe tema moscheei şi bisericii au început imediat după Revoluţie. Oficialităţile celor două ţări solicitau partenerului un loc de rugăciune şi un cimitir pentru credinicioşii celor două religii. Unul la Istanbul, unul la Bucureşti.
Românii din Turcia urmau să primească un loc pentru un cimitir la Istanbul și altul pentru ridicarea unei biserici ortodoxe exclusiv româneşti.
Un lăcaș de cult ortodox există deja. Ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, din 1692, Biserica Sfânta Mucenică Parascheva, proprietate a comunității grecești din Turcia, servește acum şi ca lăcaş de cult pentru comunitatea de 30.000 de români din Istanbul.
„Această biserică a fost dată în folosinţă Patriarhiei Române, pentru comunitatea românească din Istanbul, începând cu anul 2004. Contractul iniţial a fost semnat pentru cinci ani, a fost prelungit în anul 2009, iar ultima prelungire a contractului s-a făcut în acest an, în luna martie”, spune părintele Sergiu Vlad de la Istanbul.
Statul turc a rezolvat prima solicitare a României în 2002. Românii din Istanbul au primit 3.000 de metri pătraţi pentru un cimitir. Terenul este aşezat la 40 de kilometri de oraş, în localitatea Kilyos.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Cimitirul este folosit de comunitate. În prezent avem 31 de morminte. Majoritatea sunt cazuri sociale, români care au decedat aici, familiile nu au avut posibilităţi să fie repatriaţi şi au fost înmormântaţi de comunitate”, spune părintele Sergiu Vlad.
Urma ca partea română să îşi onoreze promisiunea faţă de musulmanii din România.
„După 12 ani și ca băștinași ai acestei țări, abia dacă ni s-a pus un teren de 4000 de metri pătrați. Tot pentru un cimitir. De ce nu vorbim lucrurile de la A la Z când vorbim despre această reciprocitate?”, spune Murat Iusuf, muftiul Cultului Musulman din România.
Muftiul e născut în comunitatea turco-tătară din Medgidia.
„Când statul turc a pus la dispoziție unei comunități destul de minoritare, române, ortodoxe române, un astfel de teren într-o capitală europeană, eu să nu am un teren? Să-mi duc decedații de la București la Constanța? Noi nu am ieșit să protestăm. Noi nu am ieșit să ne cerem drepturile. Noi nu am organizat pe anumite pagini virtuale: hai să protestăm, e dreptul nostru”, a spus el.
În 2015, chiar înainte de vizita preşedintelui turc, Recep Erdogan, în România, Primăria Capitalei şi Guvernul Victor Ponta au decis să acorde comunităţii musulmane 4000 de metri pătraţi de teren în localitatea Domneşti, la 18 kilometri de Bucureşti. Aici urmează să fie făcut cimitirul musulman. Locul a fost promis încă din 2008, de Primarul General Adriean Videanu, direct preşedintelui de atunci al Turciei, Abdullah Gul.
A doua parte a promisiunii înseamnă acordarea unui teren pentru moschee.
Iniţial, în 2012, Ambasada Turciei, prin Ministerul român de Externe, a cerut Primăriei Capitalei, în mai multe rânduri, să aloce o parcelă de teren. Solicitarea a rămas fără răspuns. După trei ani, în doar două zile, Guvernul, prin RA-APPS, a găsit terenul dorit de musulmani: pe bulevardul Expoziţiei, numerele 22-30.
Terenul dat prin Hotărâre de Guvern se află chiar lângă Romexpo și are nu mai puțin de 11.000 de metri pătrați. Nu este vorba doar despre o moschee, ci despre un centru cultural şi spiritual care va include o bibliotecă, dar şi săli de curs în care se va preda Coranul.
Terenul a fost oferit de Guvern, prin Hotărârea nr 372 din 27 mai 2015. Conform acesteia, pământul rămâne în proprietatea Secretariatului de Stat pentru Culte, iar Muftiatul, care se va ocupa de ridicarea moscheii, are drept de folosinţă gratuită timp de 49 de ani. Banii pentru construcție îi va da statul turc, prin Comitetul pentru Probleme Religioase.
Până acum nu a fost făcut niciun proiect. Acesta va fi gata la sfârșitul lunii iulie, când va fi semnat și un protocol cu Secretariatul de Stat pentru Culte.
Imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, liderul comunității musulmane din România a făcut primele declarații.
„Vom construi cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană. Faptul că terenul ne-a fost atribuit nouă, comunităţii musulmane, de către Guvern, vorbeşte de la sine despre respectul şi înţelegerea etnică din România”, a spus muftiul, citat de adevărul.ro, în 10 iunie 2015.
Declaraţia muftiului, făcută în perioada în care premierul era internat într-un spital din Istanbul, l-a făcut pe fostul şef al statului să ia o poziţie publică.
„Avem un premier pitit pe la Istanbul. A luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior”, a spus Traian Băsescu.
Fostul președinte a lansat public şi o altă informaţie: odată cu moscheea va fi înfiinţată şi o universitate islamică.
„Nu există risc mai mare pentru securitate decât să aduc studenți mulsumani în România. Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu şi antinaţionale. Mi se pare o exagerare care trebuie judecată de CSAT şi sper să nu fie aprobată de statul român”, a mai spus el.
La o lună de la primele dezbateri pe acest subiect, muftiul Murat Iusuf face noi precizări: lăcaşul de cult va putea primi 1.000 de oameni simultan. Cea mai mare moschee din Occident se află la doi paşi de capitala catolicismului, la Roma. 12.000 de musulmani se pot ruga acolo în acelaşi timp.
„Nici nu se pune problema despre cea mai mare moschee din Europa. Se poate pune în discuție că va fi cea mai mare moschee din România, nu din Europa. Ceea ce ne dorim noi, ca și comunitate care trăim pe aceste meleaguri de 900 de ani și în care am dat dovadă de loialitate față de autoritățile române, este să ne construim o moschee a noastră, o moschee încăpătoare pentru a satisface nevoile comunității din Capitală”, a spus muftiul Cultului Musulman din România.
Muftiul spune că, la sărbătorile mari, musulmanii din Bucureşti se roagă pe stadioane şi în săli de sport.
„La moscheea noastră, unde slujește domnul imam de mai bine de 30 de ani, încap doar 150 de persoane, unde numărul musulmanilor din București este undeva la 9.000 de credincioși. Am fost dezamăgit de inflamarea acestui scandal”, mai spune muftiul Murat Iusuf.
Cât despre Universitatea Islamică, fostul şef al statului este contrazis chiar de Ministerul Afacerilor Externe.
„În cadrul dialogului bilateral pe această temă nu a fost discutată chestiunea construirii unei şcoli islamice sau a unei alte clădiri odată cu lăcaşul de cult”, arată MAE.
Șeful cultului musulman susţine că, lângă moschee, va exista o sală unde se vor organiza cursuri de duminică pentru copiii din comunitate, cu scopul de a-i învăţa principiile de bază ale Coranului.
„Poate să vină cu copilul la acel preot musulman, imam, care este avizat de către noi, să poată să învețe. Astfel de școli au existat de-a lungul istoriei și pe lângă bisericile din Constanța. Nu se va studia teologia islamică, doar lucrurile elementare. În cele mai mari centre universitare teologice din Balcani nu există 6000 de studenți. Niciodată nu s-a pus în discuție ridicarea unei universități. Nu ne permite suprafața și nu-mi doresc așa ceva”, spune și Murat Iusuf, muftiul Cultului Musulman din România.
Potrivit Muftiului, la cursuri vor putea participa simultan cel mult 20 de copii. Musulmanii din România văd proiectul cu ochi buni.
„A ridica o moschee nu înseamnă a înființa un punct de recrutare pentru organizații teroriste, pentru ISIS, Al-Qaeda sau altele”, spune Metin Omer, musulman din Constanţa.
Din primele estimări făcute de Muftiu, ridicarea moscheei ar urma să coste statul turc cel puţin un milion de euro. Finanţarea de către alt stat a provocat controverse în presa română.
„Dacă nu se va dori ca finanțarea să vină din partea statului turc, în urma analizelor care se vor face, atunci să ne dea statul român. Aşa cum, în urmă cu 105 ani, Regele Carol ne-a dăruit o moschee în Constanța”, spune muftiul Cultului Musulman din România.
Reprezentanţii cultului musulman susţin că în ultimii 10 ani au apărut în Bucureşti cel puţin 17 centre culturale islamice cu locuri de rugăciune. Acestea nu sunt avizate ca moschei şi de aici pot fi propagate în comunitate ideile fundamentaliste.
„Am încercat din răsputeri să pun punct acestor idei ale Islamului care apar în România. Noi nu avem nevoie de așa ceva în România. Uitați aici ce scrie, foarte concret: 'Cerința occidentală este de desființare a celuilalt, a civilizației islamice, prin mijloace pașnice. Prin acceptarea de musulmani a modelului de civilizație occidentală sau pe calea războiului, prin intermediul mașinii Nord-Atlantice de război, dacă nu vor renunța la modelul propriu de civizație'. Apărute în România, traduse în limba română”, spune Murat Iusuf.
Din 2005, Secretariatul pentru Culte nu mai avizează centrele de rugăciune deschise de ONG-uri.
„E un singur izvor de la Allah. În mod normal, n-ar trebui să fie probleme între religii, trebuie să fie înţelegere şi pace. Numai că, atunci când intră politica şi alte interese, atunci se strică toate”, spune Alim Sawfan, imam.
Pe terenul acordat de stat pentru construirea moscheii urma să se ridice un cartier rezidenţial al RA-APPS. Executivul a renunţat la acest proiect. În apropiere, se va construi şi un centru de evenimente al francmasoneriei. Potrivit Hotărârii de Guvern, Muftiatul Cultului Musulman trebuie să ridice moscheea în termen de trei ani de la încheierea protocolului cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Dacă nu, va pierde terenul.
Partea română aşteaptă în continuare de la guvernul turc, conform înţelegerii bilaterale din 2004, un teren pentru ridicarea unei biserici ortodoxe la Istanbul. Discuţiile pe această temă sunt avansate, spune secretarul de Stat pentru Culte.
„Similar, identic, niciodată nu o să găsim un teren de 11.285 de metri pe malul Bosforului vizavi de Dolmabahce. Au identificat trei terenuri. Sunt generoase, vă asigur. Nu sunt periferice. Sunt terenuri bine plasate”, spune Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.
Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis sunt cei patru preşedinţi ai României post comuniste care au avut, fiecare în parte, pe agenda discuţiilor cu omologii turcii, tema moscheei şi cimitirului musulman de la Bucureşti şi a bisericii şi cimitirului ortodox de la Istanbul. Miniștrii lor de Externe au pus la punct de-a lungul acestor ani detaliile parteneriatului. În 2004, Mircea Geoană, ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Adrian Năstase, a făcut paşi concreţi la nivel diplomatic: a cerut identificarea terenurilor necesare construcţiilor de la Bucureşti, după ce partea turcă îşi îndeplinise obligaţia în ceea ce priveşte cimitirul ortodox de lângă Istanbul. Mircea Geoană nu a putut fi contactat.
„În perioada în care eram ministru tot ce am discutat a fost ducerea mai departe a acestui dosar, acest dosar avea deja o vechime. Cred că proiectul a fost unul menit să întărească prietenia dintre România şi Turcia, Turcia fiind un partener foarte important pentru noi din motive de securitate la Marea Neagră şi în cadrul NATO”, spune Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.
„În acea perioadă nu existau tentaţiile islamizării, nici derapajele de la democraţie, nici reprimările violente ale manifestaţiilor din Istanbul. În acel context, nimic mai firesc, discuţia, printre altele, a acestui schimb spritual, religios, prin care Turcia ne dădea voie să facem o capelă ortodoxă la Istanbul şi noi le permiteam construcţia unei moschei pentru turci”, spune Teodor Baconschi, un alt fost ministru de Externe.
Nu este prima iniţiativă guvernamentală de a ajuta alte culte religioase în afara celui majoritar, ortodox. De exemplu, pe 26 august 2014, Guvernul României a trecut, în condiţii similare, o clădire şi un teren de pe strada Xenopol din Bucureşti din patrimoniul RA-APPS, în cel al Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru a deveni sediu al Episcopiei Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.
„Eu cred că, în zilele noastre, pluralismul religios şi libertatea religioasă sunt valori democratice și, într-o Europă multiculturală şi multietnică, guvernele au datoria să sprijine pluralismul religios și libertatea religioasă”, a declarat la Digi24 Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.
„În ceea ce privește construirea unei moschei, nu a unei mari moschei, în primul rând are o valoare simbolică. E un simbol al recunoașterii statului român faţă de loiala comunitate musulmană și turco-tătară. Islamismul în țară are o tradiție de 900 de ani și n-are nicio legătură cu extremismele și fundamentalismele care îngrozesc opinia publică. Extremismele sunt o negare a valorii oricărei religii”, a adăugat Victor Opaschi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
