„Din|interior”. „Shaorma cu de toate” a ajuns până și la sate
A cucerit marile orașe, iar, în ultimii ani, a început să se vândă și la țară. Este vorba despre... shaorma, una dintre mâncărurile preferate ale românilor. Sătuli de mâncărurile tradiționale, țăranii vor să mănânce kebab. Echipa emisiunii „Din|interior” a difuzat în ediția de duminică un reportaj despre cum a devenit satul românesc un loc prielnic pentru afaceri cu shaorma de milioane de euro și ce riscuri ascunde, pe timp de vară.
O lipie umplută cu carne de pui, de berbec sau de vită, cartofi prăjiți, salată, ketchup și maioneză, până la refuz. Altfel spus... „shaorma cu de toate”! De mai bine de 15 ani, această mâncare a devenit una dintre preferatele românilor. Dar și o afacere de succes, de zeci de milioane de euro, mai ales pentru turcii și arabii care au adus-o în România.
Acum, în România, aproape că nu există oraș fără biserică și fără shaormerie. Sunt peste o mie de fast-food-uri care vând acest produs sub diferitele denumiri: shaorma, shawarma, shawrma, kebab sau kebap. Cert este că românii o cumpără la orice oră din zi și din noapte.
„A devenit vedetă, să spun așa, datorită faptului că este un produs autentic, un produs ușor de mâncat și la îndemâna oricui. Nu în ultimul rând are un preț extrem de accesibil”, explică Radu Tănase, manager de shaormerie din București.
Mai nou, shaormeriile au început să apară și... la țară. De ce? Țăranii, sătui de mâncărurile tradiționale și obișnuiți cu atmosfera de la oraș, cer acest produs.
„Clienții noștri ne tot zăpăceau! Vrem shaorma! Vrem shaorma aici, lângă casă, să nu mai fim nevoiți să ne suim în mașină să mergem până la oraș”, povestește Andreea Lupescu, manager de shaormerie din comuna Berceni
„Vine țăranul de la câmp, obosit, își ia o shaorma și după aceea se duce și mai bea o sticlă de vin, se culcă și a doua zi o ia din loc”, spune și Gheorghe Rusu, manager al unui astfel de fast-food din satul Tișița.
Fast-food lângă Mausoleul de la Mărășești
Satul Tișița, județul Vrancea. În vecinătatea Mausoleului de la Mărășești, monument ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial, doi bărbați se pregătesc să ducă lupte grele cu... un copac. Crengile arborelui acoperă o reclamă la shaorma.
În anul 2010, Gheorghe Rusu a investit peste 7.000 de euro în acestă shaormerie. Rusu susține că a ales satul Tișița pentru poziția geografică. Satul are ieșire la drumul european E81, care leagă Ucraina de România. Șoferii care tranzitează drumul european și țăranii care lucrează câmpurile din vecinătate au devenit clienții săi. Mai nou, „pe aici nu se trece!”, fără un popas la kebab.
„Fiind grăbiți, comandă shaorma, îi pun absolut tot ce dorește, își ia o apă, și pleacă mai departe pentru că viața este o fugă continuă!”, spune Gheorghe Rusu.
O shaorma mică costă 7 lei, iar una mare, 9 lei. Rusu vinde, în medie, de peste 5.000 de euro pe lună, iar costurile de producție sunt mici. Unele ingrediente, precum roșiile și castraveții, le procură din grădina proprie. Vrânceanul are succes pentru că știe ce vor clienții.
Investiție la cererea clienților
Comuna Berceni, județul Ilfov. Familia Lupescu a deschis aici, în urma cu șapte ani, un restaurant. În februarie, mezina familei, Ioana, a decis să introducă în meniu și shaorma. Ea susține că a luat această decizie... la presiunile localnicilor.
„Cererea a fost din partea lor. Am avut cazuri în care au venit și oameni de la câmp care au cumpărat shaorma”, spune Ioana Lupescu.
Și aici, ca și la Tișița, această mâncare orientală are mare priză la localnici. Familia Lupescu vinde, zilnic, peste 30 de kebab-uri, iar încasările, lunare, sunt de peste 4.000 de euro. Cei mai mulți clienți sunt tineri. Interesant este că și bătrânii au fost curioși să încerce acest produs.
„Cei de vârsta a treia nu s-au acomodat atât de bine cu shaorma. Au încercat, dar nu au primit atât de bine acest produs. Nu l-au înţeles, ca să zic aşa”, povestește Andreea Lupescu.
„Am simţit nevoia de o schimbare!”
Ce îi determină pe săteni să mănânce shaorma, în condițiile în care au acasă, „de toate”, pui, legume și cartofi?
„Da! Am simţit nevoia de o schimbare! Na, practic e mai repede, nu mai stai să găteşti. Venim, mâncăm, plecăm repede”, spune Florin, un localnic.
„O shaorma o iei pe fugă aşa. Acasă îţi ia mai mult timp să găteşti, să îţi aranjezi totul cum trebuie”, crede și un altul, Vali.
La țară gusturile sunt ca la oraș. Ingredientele contează mai puțin, lipia trebuie să fie umplută până la refuz. Cu de toate.
„Foarte puţini scot din ea ori roşia, ori castravetele murat. În schimb, toată lumea mănâncă shaorma cu de toate”, spune Andreea Lupescu.
Sunt însă şi excepţii. Unii localnici ţin la siluetă și sunt ceva mai selectivi.
Afacerea cu pui a început „să prindă aripi”
Shaormeria familiei Lupescu a reușit să stimuleze și producția agricolă locală. Ingredientele folosite sunt cumpărate direct de la producători. Țăranii sunt și ei mulțumiți. Au un client important pe care se pot baza.
„Am o grămadă de produse, roşii, ardei. O parte din ele sunt pentru consumul familiei, o parte merg către piaţă şi tot la fel o parte pentru shaormeria respectivă”, explică Dan, fermier local.
El este unul dintre tinerii fermieri din comuna Berceni care aprovizionează shaormeria cu roșii, ardei și pui. El susține că datorită acestui bussines a reușit își crească producția de legume cu 20%. Și afacerea cu pui a început „să prindă aripi”: „Sunt în jur de 80 de pui şi cam aproape jumătate merg către shaormerie”.
Modelul german: O shaormerie la mia de locuitori de la sat
O shaormerie la sat rămâne totuși un pariu riscant. Vânzările sunt mai mici ca la oraș, iar oamenii nu sunt obișnuiți să dea zece lei pentru o masă departe de casă. Dar potențialul este uriaș, aproape jumătate din populație trăiește la țară. Asta crede Huseyn, un om de afaceri turc, care a vizitat toată Europa înainte să înceapă o afacere cu carne pentru shaorma... la țară, în comuna Vânători, din județul Galați.
„În România nu prea există fast-food-uri unde pot oamenii să mănânce repede și cred că o să se prindă și la sate. În Germania de exemplu, când am trecut printr-un sat de trei sau patru mii de locuitori, erau cam trei, patru shaormerii”, explică Huseyn Horoglu, patron turc fabrică de carne pentru shaorma
În anul 2010, Huseyn a investit aici peste 2,5 milioane de euro, iar comună Vânători a devenit, „peste noapte”, un punct important pe harta fabricilor de shaorma din Europa. Fabrica, cea mai mare din țară, produce zilnic, peste 12 tone de carne de pui, iar jumătate din producție este valorificată la export.
„Export facem în nouă țări, în Europa. În Franța, Spania, Grecia, Slovenia și mulți alții. Cifra de afaceri, anul trecut, am avut undeva la șase milioane de euro. Anul aceasta așteptăm peste opt, nouă milioane de euro”, spune Huseyn Horoglu.
Huseyn a ales să își deschidă fabrica la țară pentru că taxele sunt mai mici ca la oraș, iar angajații, în marea lor majoritate, sunt femei care știu să taie puii, rapid și eficient. Carnea de pui, de la recepție, și până la vânzare, sub formă de rulou congelat, trece printr-un amplu proces tehologic care presupune dezosare, macerare și refrigerare.
Omul de afaceri turc are planuri mari și vrea să crească producția de la 12, la 17 tone pe zi. Cererea pe piața internă și la export este în continuă creștere. Hussein crede că shaorma a devenit atât de populară în România datorită specificului balcanic al bucătăriei noastre. Cu toate acestea, Husseyn spune că shaorma de la noi nu are nicio legătură cu rețeta originală din Turcia: „În Turcia se face altfel. Nu se pun sosuri, se pun roșii, castraveți și e mai subțire decât aici. Nu e foarte mare, mai puțină carne, dar și prețul normal e mai mic decât în Romania”.
Care e istoria acestui produs
Puțină lume știe că, în Turcia, kebabul are o semnificație istorică foarte importantă. În perioada imperiului otoman, ienicerii, în nesfârșitele campanii militare, aveau nevoie de o mâncare bogată în proteine, care să se prepare rapid. Așa a apărut strămoșul shaormei.
„În istorie, shaorma sau kebabul, denumirea de șiș-kebab de altfel vine de la vechii luptători otomani care obișnuiau, în pauzele lor de masă, să înfigă bucăți de carne în sabie și să le pună în foc”, povestește Radu Tănase, patron de shaormerie din București.
În România se vând, în medie, peste 30.000 de kebab-uri pe zi. În București, concurența între comercianți a devenit acerbă, iar unii dintre ei au făcut eforturi uriașe să găsească cele mai bune rețete. Radu Tănase, managerul unei shaormerii din Capitală, a parcurs peste 5.000 de kilometri, prin întreaga Turcie, în căutarea mirodeniilor orientale: „Mergând în localități destul de îndepărtate de Istambul am luat de acolo fiecare element în parte. Am văzut cum în Adana se prepară carnea, am văzut cum în Urfa se prepară baițul de carne. Am luat fiecare bucățică și impreunându-le pe toate ne-a ieșit o rețetă spunem noi ideală”.
În anul 2010, Radu a început afacerile și deține, în prezent, două shaormerii în București. El a pariat pe rețetele tradiționale turcești, cu sosuri și iaurturi în loc de ketchup și manioneză și pe lipii făcute în faţa clientului, la cuptor. Ştie că este greu să schimbi gusturile deja formate aşa că, şi în meniul său, se găsesc cartofii prăjiți.
„Din păcate noi nu putem obliga oamenii în momentul de față să mănânce fără cartofi. Dar ce putem face îi putem reeduca să știe să mănânce, să simte într-adevăr gustul pentru că asta este cel mai important”, spune el.
Ce bacterii se ascund în aceste alimente
O „shaorma cu de toate” are peste 1200 de calorii. Radu Tănase susține că un astfel de produs nu numai că îngrașă, dar prezintă riscuri pentru sănătate. În opinia sa, acest produs este controversat din cauză că românii preferă cantitatea, în detrimentul calității.
,„Umplându-ți o astfel de lipie, făcându-ți o cantitate foarte mare și văzând-o la un pret foarte mic deja obligă oamenii într-un oarecare fel să vină să consume. Nu aș spune că nu e bine. Practic, sănătos nu e”, spune Radu Tănase.
Vara, din cauza căldurii, riscul aparițiilor toxinfecțiilor alimentare este ridicat. Un kebab cu de toate poate să ascundă chiar de toate, în sensul rău. Reporterii „Din|interior” au cumpărat trei produse, unul din zona centrală și două din zonele periferice și le-au dus pentru analiza la Institutul de Bioresurse Alimentare. Rezultatul?
„În urma analizelor microbiologice a celor trei probe s-a constatat că în cazul a două dintre acestea s-a determinat o contaminare îngrijorătoare cu Enterobacteriacae de zece până la 100 de ori față de limita maximă admisă Conform ordinului 27 al ANSVSA-ului”, a explicat Alina Dobre, dr. ing. Institutul de Biorsurse Alimentare.
Bacteria descoperită în urma investigațiilor provoacă toxinfecții alimentare, diaree infecțioasă și stări de vomă. Cauza infestării o constituie lipsa de igienă, spun specialistii Institutului de Bioresurse Alimentare.
„Cel mai important, zic eu, este igiena personalului. Acesta poate veni cu mâinile contaminate de la toaletă, nu s-a spălat bine pe mâini sau a pus mâna pe o clanță care a fost murdară în prealabil datorită altor colegi sau o altă cauza ar fi faptul că masa de lucru nu a fost igienizată corespunzător”, explică Alina Dobre.
Avertismentele OPC
Ce parere au însă inspectorii de la Protecția Consumatorilor despre această situație?
„Știți că la ora acestui interviu, aceste unități care ne pun în pericol sănătatea funcționează nestingherit? Vom verifica aceste unități și vă vom transmite rezultatul verificărilor pe care le efectuăm”, a spus Sânziana Colibă, inspector principal Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor. Întrebată de ce nu s-a făcut un control până acum, având în vedere că una dintre probe provenea chiar din centrul orașului, inspectorul principal a răspuns: „Noi le verificăm, dar nu putem să știm, această situație poate să varieze de la o zi la alta, de la un minut la altul”.
Autoritatea recunoaște că îi este imposibil să verifice, în orice clipă, ce se întâmplă în shaormerii cu produsele perisabile, precum carnea sau sosurile și îi îndeamnă pe clienți să fie atenți de unde cumpără.
„În primul rând trebuie să vă uitați la cel care vi-l vinde. El este oglinda. El trebuie să aibă un halat curat, mâinile, de asemenea, să nu fie fără mănuși, iar ceea ce vedeți în jur trebuie să fie foarte curat și igienic. Și anume, nu cu ulei sărit știu eu pe unde, nu cu produse ținute în lumină, expusă la căldura, soare și așa mai departe”, explică Sorin Ionescu, comisar-sef ANPC Ilfov.
Românii nu dau semne că vor renunța, prea curând, la shaorma. Unii, cu spirit întreprinzător, au început să o vândă în străinătate ca produs specific românesc. Bogdan Tarasov, stabilit la Detroit, le oferă americanilor kebab sub numele de „Bucharest Grill”. În România, nu este exclus ca, pe viitor, shaorma cea de toate zilele, să devină produs național alături de mici sau sarmale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
