DIN|INTERIOR. 25 de ani de la violențele de stradă din Târgu Mureș, soldate cu 5 morți și 278 de răniţi
„Rugăm ca în zona statuii lui Avram Iancu, fostul ofițer de securitate care incită în acea zonă românii contra maghiarilor să se retragă!” sau „Noi suntem frați! Nu vedeți că sunteți manipulați de niște oameni josnici! Nimeni, nici în Ungaria, nici aici, nimeni nu vrea Ardealul! E cea mai mare minciună, înțelegeți! Minciună! Minciună! Minciună!” - acestea erau două discursuri dinaintea începerii violențelor care s-au soldat cu cinci morți, dintre care doi români și trei maghiari. Alți 278 de oameni au fost răniți în scene de o violență ieșită din comun.
„De la genunchi în sus, până la șold, am tijă!”, spune Mihai Cofar, victimă.
„M-au lovit și cu ranga, atunci am căzut. Ochii mei au sângerat”, povestește Ilona Juhasz, victimă.
„Aici nu este vorba de un război sau de o bătălie interetnică. Aici este vorba de trupe de comando aduse în oraș”, spune Miholcsa Gyula, cameraman.
Fost șef al SRI: Evenimentele nu au avut caracter spontan
După eliberarea din decembrie 1989, evenimentele de la Târgu Mureș deschideau jurnalele de știri din toată lumea.
„Târgu Mureș este pe același fundal politic cu mineriadele, cu studenții bătuți, cu marile demonstrații din luna ianuarie și apoi și februarie din București împotriva conducerii și mai ales a lui Iliescu”, afirmă Kiraly Karoly, fost vicepreședinte CPUN.
„A fost un scenariu pentru reconsiderarea și relegitimarea unei puteri de fapt nelegitime, să se prelungească după revoluție”, adaugă Smaranda Enache, președintele Ligii Pro Europa.
„A fost o manipulare a populației”, declară Dan Petru, procuror.
„Nimic spontan nu a fost acolo! (...) Ar fi minciuna cea mai grosolană că românii cu maghiarii aveau ceva de împărțit”, susține Virgil Măgureanu, fost director SRI.
În lunile ianuarie, februarie și martie, în Târgu Mureș au avut loc o serie de instigări, manipulări și acuzații nefondate, în urma cărora românii și maghiarii au fost puși pe jar.
Românii și maghiarii împreună la Revoluţie
În decembrie 1989, în Târgu Mureș nu existau premisele unui conflict. Românii și maghiarii au luptat împreună, pe străzile orașului, pentru înlăturarea dictaturii comuniste.
În ianuarie 1990 au apărut însă primele neînțelegeri. Elita maghiarilor a înființat UDMR, iar cea a românilor, Vatra Românească, o organizație civică înființată la Târgu Mureș din care făceau parte ofițeri ai armatei, foști membri de frunte ai PCR și juriști din vechea gardă. Organizația a acuzat UDMR că face jocurile Budapestei și că dorește să ne ia Ardealul. În replică, U.D.M.R a acuzat Vatra Românească de ultra-naționalism și xenofobie.
„În programul Vetrei era lichidarea maghiarilor, alungarea sașilor și așa mai departe”, spune Kiraly Karoly, fost vicepreședinte CPUN.
„Se formase UDMR-ul cu un anumit program politic, program care din păcate nu și l-au schimbat nici acum, iar românii au fost puși în gardă”, spune Valeriu Tabără, fost vicepreședinte al formațiunii Vatra Românească.
Cele două tabere s-au acuzat reciproc și de faptul că sunt dirijate de foști ofițeri ai securității.
„Păi securistul rămâne securist, indiferent de naționalitate”, acuză Kincses Elod, fost vicepreședinte CPUN Mureș.
„Eu nu am simțit niciodată că ar fi venit să influențeze Vatra Românească sau să impună anumite reguli”, afirmă Valeriu Tabără, fost vicepreședinte Vatra Românească.
Filmul evenimentelor sângeroase de la Târgu Mureş
În februarie 1990, UDMR a solicitat Consiliului Provizoriu de Uniune Națională - CPUN -, organul de conducere a țării la acel moment, înființarea unor facultăți și licee cu predare exclusiv în limba maghiară. După 45 de ani de comunism, ungurii cereau să fie trataţi ca orice altă minoritate din Europa. Însă revendicările lor aveau să fie „traduse” greșit românilor de presa locală.
„Ungurii vor liceul Bolyai să fie maghiar și apăreau de fapt texte în presă că ei nu vor numai liceul, ci vor și inscripții și vor și trotuare separate, că vor de fapt Transilvania”, își amintește Gyula Miholcsa, cameraman.
„Suntem frați, nu ne separați! Vrem licee mixte, nu separatiste”, asta scandau elevii la mitinguri.
În liceele din Târgu Mureș, persoane neidentificate au împărțit bilețele în care maghiarii erau numiți „chiriași” și „gunoaie”. În februarie 1990, Radu Bălaș era elev la liceul Unirea din Târgu Mureș. El spune că între elevii români și maghiari nu existau neînțelegeri.
„Aveam 16 ani atunci și îți zic sincer că nu discutam cu prietenii mei problemele astea cu toate că noi, la acea dată, eram masă de manevră”, spune Radu Balaș.
Și tot în luna februarie, în Târgu Mureș au apărut și primele atacuri la adresa simbolurilor naționale. În data de 27 februarie, statuia lui Avram Iancu, din centrul orașului, a fost profanată. Poliția a pus incidentul pe seama unor autori neidentificați.
O parte a presei a dezinformat populaţia
În ziua de 16 martie au apărut primele violențe. Scânteia care a declanșat conflictul a fost gestul unei farmaciste de a afișa, la geamul instituției, o plăcuță cu inscripția „Farmacie”, în limba maghiară.
Numită pe atunci Rompres, fosta agenţie de presă a statului Agerpres, a difuzat un material despre acel eveniment. Jurnaliștii susțineau însă că personalul unității a refuzat să mai elibereze medicamente pentru români. În urma difuzării știrii, sute de români au luat cu asalt farmacia.
„A fost o manipulare grosolană. (...) Nu era Facebook, nu era nimic, nu era internet. Singurele surse de informare erau două ziare locale și televiziunea română, care manipulau grosolan și puteau să întărâte spiritele”, își mai amintește Radu Balaș.
În ziua de 19 martie, sute de români au atacat și au incendiat sediul UDMR.
Aceștia erau revoltați de faptul că o parte a populației maghiare intrase în grevă. Maghiarii voiau astfel să forțeze mâna autorităților pentru ca acestea să le accepte revendicările.
La atacul asupra sediului UDMR au participat și sute de țărani, înarmați, ce au venit cu autocarele din Reghin și din comunele de pe valea Gurghiului, Deda, Hodac și Ibănești.
Reporterii Digi24 au intrat în posesia unui document care arată că autocarele au fost închiriate de Vatra Românească. Într-o înregistrare din martie 1990, președintele Radu Ciontea a admis că organizația pe care o conducea i-a adus pe țărani în Târgu Mureș, însă în cu totul alt scop.
„Eu organizam și prefațam un spectacol de folclor, cântece populare și dansuri populare, la Palatul Culturii sub egida Uniunii Vatra Românească”, spune el.
„Ei s-au dus prin satele românești de lângă Reghin, așa zise activități culturale, concerte, și de atunci au creat, spus de români, că vine preotul și trage clopotele și trebuie să mergem la Târgu Mureș că acolo îi omoară maghiarii pe români”, susține Laszlo Borbely, deputat UDMR.
Abram Zoltan este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Își amintește și acum clipele de groază prin care a trecut: „Niciodată nu uit când au aruncat cu pietre în geamuri și noi eram înăuntru”.
Polițiștii nu au intervenit să oprească violențele. Primii salvatori au apărut abia după patru ore de la începerea atacului. Maghiarii au scăpat cu viață după ce au fost scoși din clădire de o patrulă de soldați condusă de colonelul Ioan Judea, președintele CPUN Mureș, ofițer activ în perioada regimului comunist. Maghiarii l-au acuzat însă pe Judea că le-a întins o capcană.
Ilona Juhasz mărturisește: „Când am coborât din pod, m-a ținut de mână colonelul Judea. (...) Tineri de 20/30 de ani și în bascheți, bocanci, cu mănuși de box m-au lovit în față. Prin prelate mi-au lovit capul cu țevi de fier”.
Și tot sub escorta militarilor conduși de Ioan Judea a fost grav rănit și președintele UDMR, scriitorul Andras Suto.
„Scriitorul Andras Suto a pierdut un ochi, a fost grav maltratat, după mine era vorba de tentativă de omor”, spune Kincses Elod, fost vicepreședinte CPUN Târgu Mureș.
Însă, în cartea sa, „Cumpăna lui Martie”, colonelul Judea susține ca el a fost personajul pozitiv care i-a ferit pe maghiari de furia românilor.
20 martie, apogeul conflictului
În ziua de 20 martie a început războiul total, în faţa televiziunilor venite din toată lumea. Peste 8.000 de maghiari au cerut autorităților să îi tragă la răspundere pe cei care au organizat atacul asupra sediului UDMR.
Generalul Ion Scrieciu, prim-vicepreședinte al CPUN Mureş și militar de carieră în perioada regimului comunist, a promis pedepsirea vinovaţilor.
În piața centrală au ajuns și peste 3.500 de români, mulți dintre ei veniți din sate. Autoritățile au trimis doar 50 de polițiști neînarmați, care au format un cordon firav între cele două tabere. Apelurile la calm au fost în zadar.
După un schimb de replici, a început masacrul. Cameramanul Gyula Miholcsa a filmat evenimentele. Spune că l-a șocat lipsa de reacție a autorităților.
„Lipsa de reacție a poliției, calculată, deci nu anapoda, că nu au fost suficienți oameni. A fost totul foarte calculat, cu un pas în urmă, ca evenimentele să aibă loc”, spune bărbatul.
Ca și în ziua de 19 martie, când s-a produs atacul asupra sediului UDMR, primele unități ale armatei au sosit prea târziu, după producerea evenimentelor.
„Și noi stăteam foarte îngrijorați de ce se va întâmpla în continuare și că urmează să vină mașinile armatei de la Bistrița, care nu este foarte departe. Și a trebuit să treacă peste o zi sau nu mai știu cât ca să ajungă mașinile! Când i-am întrebat: s-a defectat ceva. Mă rog!”, povestește Dan Petru, procuror.
Bilanţul conflictului: 5 morţi şi 278 de răniţi
Luptele de stradă s-au soldat cu 5 morți și 278 de răniți, dintre care 190 de români și 88 de maghiari. Viețile a sute de români și de maghiari au fost distruse. Reporterii Digi 24 au mers în satele Ibănești, Hodac și Dumbrăvioara pentru a afla ce s-a întâmplat de fapt la Târgu Mureș, chiar de la victimele violențelor.
Român prezentat drept maghiar, știrea nu a fost niciodată corectată
În ziua de 20 martie, Mihai Cofar, din comuna Ibănești, a fost bătut, cu bestialitate, de maghiari, în Târgu Mureș. Scena a fost filmată de un cameraman irlandez și a făcut înconjurul lumii. Contrar realității, presa străină l-a prezentat pe Cofar drept un maghiar bătut de români.
„El având pulover verde, intenționt a fost confundat cu un ungur bătut de români”, spune Toderec Dumitru, preot în Hodac.
Fostul director al SRI Virgil Măgureanu susține că jurnaliștii străini au trunchiat adevărul pentru a strica imaginea României în lume.
„Au fost și tentative ale unor grupări din afară care au încercat să influențeze, unele din Ungaria, altele mai de depărtișor”, spune el.
Astăzi, Mihai Cofar cu greu mai acceptă să vorbească despre evenimentele de la Târgu Mureș. Din cauza loviturilor primite, bărbatul are handicap de gradul I. Cofar susține că a fost victima împrejurărilor: „Eu, domnule, m-am dus la fată! Fiica era la școală! (Reporter: Deci nu v-ați dus să vă bateți cu cineva sau să faceți rău cuiva?) Păi da' ce, pe noi ce ne-a interesat?”.
Soția sa, Anastasia, este revoltată că autoritățile nu s-au mai interesat de soarta bărbatului.
„Domnule, eu trebuia să iau bani de însoțitor după soțul, că e ăsta handicap de gradul I. Și de când e primarul ăsta ne-a tăiat banii”, acuză Anastasia Cofar.
Unul din agresorii lui Mihai Cofar este Cseresnyes Pal. Acesta a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru tentativă de omor și a stat șase ani după gratii. Povestește că deținuții l-au bătut în fiecare zi și i-au făcut viața un iad.
„Când m-au băgat între deținuți, așa au zis cei care m-au dus acolo, că ăsta e care bătea și omora românii la Mureș. Puteți face cu el ce doriți. Puteți să îl și omorâți!”, povestește Cseresnyes Pal.
Bărbatul susține însă că s-a aflat la locul evenimentelor din pură întâmplare și că nu a avut, niciodată, nimic de împărțit cu românii.
„Unii mai îmi poartă dușmănie, dar cum am spus, eu nu sunt agresiv. Dar dacă sunt jignit și pentru drepturile mele mai ridic și glasul și brațul”, mai spune el.
Hodac: o crimă, niciun vinovat
Drame s-au produs și în comuna Hodac. Simion Frandeș a decedat după ce a fost bătut de maghiari, în ziua de 20 martie, în Târgu Mureș. Atunci, autocarul în care se afla nu a pornit din cauza unei defecțiuni și a fost incendiat.
„Când a incendiat autobuzul a coborât. Să ardă în autobuz? Dar cum au coborât i-au bătut”, spune Maria Frandeș, văduvă.
Rudele își amintesc că bărbatul a plecat la Târgu Mureș în dimineața zilei de 20 martie. În sat se răspândise zvonul că românii erau linșați de maghiari.
Simion Frandeș și ceilalți săteni din Hodac au intrat în panică după ce angajații primăriei au dat alarma, iar la biserica din sat s-au tras clopotele. Eugen Butilcă este secretar al comunei din anul 1990. Bărbatul susține că a acționat sirena de alarmă după ce în sat au apărut instigatori.
„Au apărut niște tineri așa dezbrăcați în bustul gol, înfășurați cu drapelul național, că haideți că ne omoară ungurii la Târgu Mureș și numai voi sunteți salvarea”, povestește Eugen Butilcă, secretar în comuna Hodac.
Situația a devenit și mai tensionată după ce în comuna Hodac au căzut liniile telefonice.
„Nu am mai putut să luăm legătura nici cu miliția, nici cu Reghin”, mai spune secretarul comunei.
În martie 1990, Toderec Dumitru era preot în comuna Hodac. Mărturisește că nici măcar el nu i-a putut opri pe săteni să plece la Târgu Mureș.
„Părinte, ne oprești să nu mergem la Târgu Mureș să ne salvăm copiii de acolo? Și mă gândeam, mă dacă e un adevăr și eu îi opresc și pe urmă se întâmplă niște tragedii. Și astfel au plecat neorganizați”, povestește preotul.
Simion Frandeș nu s-a mai întors acasă niciodată. Deși au trecut 25 de ani de la decesul bărbatului, familia sa nu a aflat, nici până astăzi, cine au fost criminalii. În anul 2005, fapta s-a prescris.
„Aici problema este cu autorii. Într-adevăr aicea nu am reușit să aducem suficiente probe”, recunoaște procurorul Dan Petru.
„Nu se poate ca o crimă, ca un dosar să stea ascuns într-un sertar și nimeni să nu facă nimic”, acuză Nina Frandeș, fiica victimei.
Doliu şi în comunitatea maghiarilor
Victime au fost și de partea maghiară. În satul Dumbrăvioara, Istvan Gemes a fost ucis de români în ziua de 20 martie. Soția sa, Illona, povestește că bărbatul a avut ghinionul să iasă în calea țăranilor români atunci când aceștia treceau prin Dumbrăvioara, în drumul lor spre Târgu Mureș.
„Au venit cu mașini, urlau, ne aruncau, și au intrat în brutărie urlând că vor să bea sânge de ungur. (...) Soțul meu era la biserică, unde au intrat în grup cu mașina. A fost călcat cu mașina. Făptuitorii au părăsit locul incidentului”, povestește Illona Gemes, văduvă.
Istvan Gemes a murit pe loc. Deși au trecut 25 de ani de la tragedie, soția lui nu și-a găsit liniștea. Ca și în cazul lui Simion Frandeș, criminalii nu au fost trași la răspundere.
„În fața lui Dumnezeu toată lumea plătește. Niciodată nu au venit măcar să ceară iertare că mi-au omorât soțul. Au lăsat trei copii orfani”, mai spune femeia.
Conflict interetnic sau reactivarea fostei Securităţi?
Reporterii Digi24 au intrat în posesia raportului Comisiei parlamentare care a investigat evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș. Raportul, ținut departe de ochii opiniei publice, sugerează că violențele ar fi fost provocate de foști ofițeri ai Securității.
Extras din raportul comisiei parlamentare de anchetă: „Elemente din fosta conducere a aparatului politic și de control represiv care pe de-o parte dețin și mijloace materiale și legături personale în aceste zone, suficiente pentru acțiunea menționată. Pe de altă parte, au interese reale de a contribui la orice fel de proces destabilizator pentru a genera și alimenta curente de opinie publică orientate spre o reconsiderare pozitivă a fostului regim totalitar ceaușist”.
Oficial, Securitatea a fost desființată în luna decembrie 1989, imediat după lichidarea dictaturii ceaușiste. Însă ofițerii săi nu au fost concediați din sistem. Consiliul Frontului Salvării Naționale - CFSN - i-a transferat în unități ale armatei.
Kiraly Karoly, unul dintre foștii lideri ai CFSN și fost membru al CC al PCR, mărturisește: „În discuții, că am avut multe cu Iliescu, și intime, întreb: Măi, de ce nu desființezi Securitatea? Nu pot! De ce nu poți? Păi zice, 70.000 de dușmani îmi fac! Atâția are Securitatea!”.
Raportul comisiei parlamentare de anchetă indică faptul că foștii ofițeri ai Securității ar fi susținut grupări extremiste care i-ar fi incitat pe români și pe maghiari. Scopul acestui plan diabolic ar fi fost acela de a demonstra opiniei publice că România era o țară vulnerabilă fără serviciile lor, în chestiuni ce țin de siguranța națională.
„Securiștii aveau tot interesul ca să se întâmple acest scandal. Opinia publică, care era pornită împotriva securiștilor, după acest conflict interetnic provocat, a acceptat, fără crâncnire, ca mutrele acelea nesuferite să revină”, spune Kincses Elod, fost vicepreședinte CPUN Mureș.
„Am fost la fața locului (...) Dacă iarăși vreunul sau altul de această sorginte s-o fi amestecat, pe semne că lucrul acesta a fost consemnat”, spune Virgil Măgureanu, fost director al SRI.
„Reflexiile lui Măgureanu... (Reporter: El era în structură, era consilierul dumneavoastră pe probleme speciale...) Și l-am numit să creeze Serviciul Român de Informații”, declară Ion Iliescu, fost președinte CPUN.
Deși există opinii contrare cu privire la implicarea foștilor securiști în provocarea conflictului interetnic, un lucru este cert. După șase zile de la sfârșitul evenimentelor, în data de 26 martie 1990, a fost înființat Serviciul Român de Informații.
Helsinki Watch: rromii au fost scoşi ţapi ispăşitori
Organizația internațională Helsinki Watch a criticat autoritățile din România pentru modul în care au anchetat evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș. Instituția a publicat un raport în care a atras atenția că Procuratura și Poliția nu i-au anchetat pe cei care au provocat conflictul, ci au urmărit să îi scoată țapi ispășitori pe... rromi. Raportul arată ca 75% din persoanele anchetate sunt de etnie rromă.
„Au fost într-adevăr cercetați foarte mulți rromi (...) Ei au profitat de ce s-a întâmplat, de faptul că oamenii nu mai erau atenți și au furat din magazine”, afirmă Dan Petru, procuror.
Anchetatorii au întocmit 27 de dosare penale. Cercetările au vizat doar oameni simpli, care au participat la violențe. Procurorul de caz Dan Petru susține însă că nu a putut afla și cine au fost instigatorii. De ce?
„S-a luat hotărârea ca acest aspect să fie cercetat la nivel înalt, de către IGPR, sub supravegherea unor procurori din București. Normal ar fi trebuit să îl cercetăm noi, dar dacă așa s-au împărțit dosarele nu ne-am ocupat de acest aspect. (Reporter: V-au luat dosarul?!) Mă rog, s-ar putea interpreta și așa”, mai spune procurorul.
Iliescu şi Karoly n-au ajuns la Tg. Mureş
Kiraly Karoly, fostul vicepreședinte al CPUN, l-a acuzat pe Ion Iliescu că nu a intervenit la timp pentru a stinge conflictul. Kiraly a susținut că Iliescu, în calitate de președinte al CPUN, nu a vrut să se implice, pentru că avea interese electorale în ambele comunități. În luna mai 1990 urmau să fie organizate primele alegeri libere, după 45 de ani de dictatură comunistă.
„Când i-am spus, Iliescule, tu văd că vrei să fii ales. Da! Și voi aveți 1 milion de voturi, iar Vatra are 4! Tot cuvintele lui”, spune Kiraly Karoly.
În ziua de 20 martie, înainte de începerea măcelului, atât românii, cât și maghiarii, i-au solicitat lui Ion Iliescu să vină la Târgu Mureș pentru a calma spiritele.
„Nu a fost ușor pentru noi să stingem acest conflict. Risca să fie o confruntare sângeroasă”, spune Ion Iliescu, fost președinte al CPUN.
Târgu Mureş: 1990, ură şi lupte de stradă
Conflictul din martie 1990 a rămas în memoria românilor și maghiarilor din Târgu Mureș ca un accident al istoriei.
„E necesară redeschiderea dosarelor, a anchetelor acelor ani!”, îndeamnă Smaranda Enache, președinte Liga Pro Europa.
„Nu a ieșit nimeni să spună: uite datorită persoanei cutare și cutare a fost un conflict. (...) Cel mai ușor lucru este să ne ascundem în spatele unei vine colective”, declară Leonard Azamfirei, rectorul U.M.F. Târgu Mureș.
În prezent, conform statisticilor, Târgu Mureș este unul dintre cele mai sigure și mai liniștite orașe din România. Nimic nu pare să amintească de evenimentele din martie 1990, care au șocat o lume întreagă. Însă românii și maghiarii încă așteaptă ca cei care au avut interesul să-i învrăjbească atunci să fie pedepsiţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
