Combinatul Colorom, uzina Înfrățirea sau IMUM Medgidia sunt astăzi doar o amintire
Istoria combinatului Colorom din Codlea, judeţul Braşov, a luat sfârșit cu o prăbușire. Vara trecută a fost doborât turnul fabricii, singurul care mai amintea de uzina care era, cândva, mândria oraşului. Cu aproximativ 3.000 de angajaţi, combinatul producea înainte de Revoluţie 50.000 de tone de coloranţi pe lună, în mare parte pentru export. În anii 90 a început declinul.
„Veneau, aduceau nişte concentrate în Colorom şi din toată afacerea asta Coloromul s-a trezit peste doi trei ani cu datorii de 300 de miliarde de lei sau aşa ceva. Şi de acolo a început să cadă Coloromul”, spune Ioan Roşu, fost lider de sindicat Colorom.
Fabrica se întindea pe 41 de hectare, iar foştii directori şi lideri de sindicat au propus atunci un plan de reorganizare.
„Am încercat parcelarea acestor terenuri, atragerea de mici şi foarte mici investitori care creau locuri de muncă reale. (Ce probă nu a trecut acest proiect?) Proba intreselor”, susține Claudiu Cârnaţiu, fost director Colorom Codlea.
Până la urmă, toți angajaţii au fost concediați. Acum, în locul fabricii, sunt doar căruţe care încarcă fier vechi.
Pe locul fabricii Înfrățirea din Oradea se va ridica un mall
În vestul ţării, un alt colos de pe vremea comunismului se demolează acum. La uzina Înfrăţirea, din Oradea, se făceau maşini şi unelte exportate în 55 de ţări.
„După '89 s-a cam dat peste cap totul, n-au mai fost pieţe de desfacere”, afirmă Florian Nistor, tehnician în cadrul fostei întreprinderi Înfrăţirea.
Ajunsă în pragul falimentului, fabrica a fost vândută în 2003. Noii proprietari au început să demoleze unele hale și să construiască în loc un mall.
„Au primit această autorizaţie, ceea ce înseamnă că în acest an ar putea începe lucrările”, declară Anca Sas, purtatorul de cuvânt al Primăriei Oradea.
„În locul fabricii noastre, să facă un mall, ce greşeală fundamentală pentru ţară”, consideră Nicolae Agud, fost director tehnic în cadrul întreprinderii Înfrăţirea.
IMUM Medgidia a ajuns o ruină pe care nu o mai vrea nimeni
În sud-estul ţării, prima fabrică din România care a produs utilaje şi piese agricole a ajuns acum o ruină. După 1989, IMUM Medgidia a trecut prin mai multe etape de reorganizare, iar în 2010 a intrat în faliment şi tot personalul a fost disponibilizat.
„Avem câte 100 de milioane de primit și salarii compensatori în valoare de câte 100 de milioane de lei”, spune Ion Gheorghe, secretar general al Sindicatului Liber IMUM.
Chiar şi primăria are de recuperat bani de la fosta uzină.
„Din perioada în care IMUM a intrat în reorganizare judiciară și apoi în faliment, a întregistrat către primărie un debit de peste 3 milioane de lei la momentul acesta, bani pe care primăria probabil îi va recupera de la lichidator”, declară Luminița Vlădescu, viceprimar Medgidia.
„În contexul crizei economice actuale șansele de vânzare în bloc a uzinei IMUM sunt minime având în vedere prețul de 5 milioane de euro”, susține Paul Apostol, lichidator judiciar.
Nici cea mai mare platformă de produse sodice, UPSOM Ocna Mureş, nu a rezistat democraţiei. Înainte de Revoluţie, compania avea peste 2.000 de angajaţi şi producea milioane de tone de sodă. Abia făceau faţă comenzilor. Totul, până La Revoluţie.
„Cauza cea mai importantă a greutăţiilor a fost scumpirea materiilor prime. S-a început cu liberalizarea preţului gazului metan, fabrica consumând foarte mult, în jur de 20 de milioane de metri cubi pe lună se consuma”, spune Zoltan Farnos, fost angajat.
În nouă ani, mai mulţi investitori au cumpărat uzina la un preţ derizoriu, dar nu au mai putut-o salva. În 2010 avea deja datorii de 25 de milioane de euro. Atunci a fost sistată furnizarea de gaze iar cei 800 de angajaţi care mai lucrau au fost concediați. A urmat falimentul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
