CAMERA ASCUNSĂ. Cum se negociază o operaţie de mărire a sânilor, fără factură
În timp ce pacienţii stau luni întregi pe liste de aşteptare pentru o operaţie, se plâng de lipsa medicamentelor şi a condiţiilor neadecvate, în spitale se fac afaceri. Redăm discuţia dintre reporter şi medic, filmată cu camera ascunsă la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri:
„Reporter: Preţul?
Medic: 2900 de euro.
Reporter: Mai ieftin există?
Medic: Doar la spital.”
La un cabinet privat, preţul implanturilor mamare variază de la 2000 la 5000 de euro, în funcţie de calitatea protezei şi de tariful perceput de chirugul estetician. Medicul ştie exact care sunt cheltuielile şi nu negociază preţul. La stat însă, se poate negocia. Legea spune că se pot face asemenea intervenţii numai în urma unor accidente sau în cazuri medicale. Operaţia costă la stat cel mult 1500 de euro, dar medicul filmat cere dublu: 3000 de euro în total.
„Reporter: Mai ieftin nu se poate? (...)
Medic: Am pierdut timpul. Trebuia de la început să vorbim de bani.
Reporter: M-am gândit la 2200 de euro.
Medic: Nu, nici vorbă.
Reporter: 2500 maxim.
Medic: Bine, dar aşa, că v-a trimis Georgică.”
La spitalele de stat o astfel de intervenţie nu este decontată de Casa de Asigurări, costurile fiind suportate de pacientă. Dar când acesta nu primeşte o factură sau un bon fiscal pentru banii pe care i-a plătit, înseamnă că medicul încasează cea mai mare parte din sumă, deşi se foloseşte de echipamentele spitalului.
„Reporter: Vă deranjează dacă îmi daţi factură pe banii de consultaţie?
Medic: Nu, staţi un pic. Să lămurim lucrurile. Pentru operaţie, la fel, nu vă pot da factură.”
Din cei 3000 de euro, spitalului îi reveneau 500, la care se adaugă costul implantului, de cel mult 1000 de euro. Restul intră în buzunarului medicului, 1500 de euro în cazul de faţă. Directorul spitalului susţine că nu îl poate sancţiona pe medic, pe motiv că specialistul nu a făcut intervenţia, ci doar a negociat, iar intenţia nu se pedepseşte.
„Dacă asemenea abateri le constatăm, medicii sunt sanctionaţi. S-a întâmplat foarte rar”, afirmă Vitalie Stan, managerul spitalului.
Asemenea abateri îi fac pe cei care au dreptul la intervenţii decontate de stat să primească de multe ori răspunsul dureros „ne pare rău, s-au terminat fondurile luna aceasta”.
Prof. univ. dr. Gheorghe Iana, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, detaliază măsurile necesare în astfel de cazuri: „Spitalul trebuie să aibă bază legală să încaseze contravaloarea. Toate cheltuielile trebuie facturate”, pentru că „medicul foloseşte echipamentele spitalului. În situaţia asta, pacientul cere factură, medicul trebuie să elibereze. Dacă nu, asta e de competenţa altor organe.”
Femeile care fac operaţii estetice clandestine trebuie să ştie că se expun riscurilor: în cazul în care apar complicaţii după intervenţie, este posibil ca medicul de la spitalul de stat să nu mai recunoască ilegalitatea comisă şi să refuze să acorde ajutor medical pacientei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
