EXCLUSIV: Cele 13 cazuri Bodnariu din Norvegia. În ultimii 5 ani, 26 de copii români au fost separaţi de familii

Potrivit răspunsului furnizat de MAE, „în ultimii cinci ani, au mai fost gestionate, pe baza sesizărilor primite, alte șase cazuri ale unor familii de cetățeni români, totalizând 10 copii, care s-au soluționat, în cinci cazuri, prin repatrierea a opt minori, iar într-un alt caz, prin revenirea a doi copii în familia unor cetăţeni români rezidenţi în Norvegia”.

Date fiind circumstanţele, măsurile întreprinse în tot acest timp de autorităţile de la Bucureşti au inclus şi declanşarea unor anchete sociale paralele în România, concluziile lor stând ulterior la baza unor solicitări oficiale transmise guvernului norvegian pentru repatrierea minorilor. „Pe plan intern, ANPDCA a dispus efectuarea de anchete sociale la domiciliul părinţilor din România şi în familiile extinse ale minorilor. În majoritatea cazurilor, anchetele s-au finalizat cu decizia părţii române de a solicita părţii norvegiene repatrierea asistată a copiilor. Pentru toate cazurile, solicitarea autorităţilor române competente de repatriere a copiilor a fost notificată pe cale oficială părţii norvegiene de către Ambasada României din Oslo”, transmite MAE.

Ministerul Muncii confirmă cifrele

Reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție au confirmat, pentru Digi 24, datele aflate în evidența MAE, arătând în plus că pentru 11 copii au fost transmise solicitările de repatriere prin intermediul MAE și al Ambasadei de la Oslo. În trei cazuri urmează a fi demarate anchete sociale la domiciliul familiilor, urmând a fi cerută „repatrierea/returnarea copilului în România”.

Precedente internaționale și un raport critic

Cazurile Bodnariu, Nan și toate celelalte în care sunt implicați părinți de naționalitate română nu sunt nici pe departe unice. Din 1920 încoace, sute de mii de copii de naționalități diferite au fost luați din sânul familiei și plasați în familii adoptive, potrivit unui raport întocmit, în 2012, de Comitetul Nordic pentru Drepturile Omului (NCHR).

„Din experiența noastră, se pare că sunt vizate de serviciile sociale din Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda în special familiile tinere, monoparentale, familiile cu o educație și o situație economică mai precară, familiile cu probleme de sănătate și familiile formate din imigranți. De asemenea, părinții cu credințe religioase și filosofice care nu par să fie acceptate politic sunt mai adesea considerați ca fiind părinți neadecvați, ceea ce determină consiliile sociale, la sfatul asistenților sociali, să îndepărteze copiii de familiile lor și să-i plaseze în familii adoptive”, se arată în raportul NCHR.

Documentul amintește și că Norvegia și Finlanda au fost deja condamnate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru încălcarea drepturilor copiilor și părinților.

Cazuri similare:

- La începutul anului 2012, relațiile diplomatice dintre Norvegia și India au intrat în impas după ce asistenții sociali au luat din sânul familiei doi copii, de 3, respectiv 1 an. Tatăl, cercetător, lucra în Norvegia din 2007, iar copiii au fost plasați în familii surogat în mai 2011. Motivele? Dormeau în pat cu părinții, iar mama îi hrănea cu mâna. A fost nevoie de luni de presiune și de intervenția ministrului de Externe indian pentru ca situația să se rezolve. Totuși, în urma îndelungatei separări de părinți, băiețelul în vârstă de 3 ani a încetat să vorbească.

- În noiembrie 2011, copiii de 8, respectiv 12 ani ai unei familii originare din Sri Lanka, aflată în Norvegia de două decenii, au fost luați de Protecția Copilului și plasați în două familii surogat. „Ni s-a spus că nu știm să ne creștem copiii. Fiul și fiica noastră împărțeau aceeași cameră și același pat, fapt cu care serviciul de Protecție a Copilului nu a fost de acord”, declara, în martie 2012, tatăl copiilor. Potrivit acestuia, în raportul de circa 100 de pagini care i-a fost prezentat apărea și acuzația că „dă copiilor prea multă ciocolată”.

- În 2015, o familie turcă a reușit să-și păstreze copiii doar pentru că a plecat la timp din țară. „Într-o zi, au invitat-o pe fiica mea de 17 ani la o audiere. Am ezitat la început, dar apoi mi-am făcut repede bagajul și am fugit în Turcia. Câteva zile mai târziu, o persoană de la instituție ne-a informat că există un dosar pe numele nostru. Dacă am fi așteptat încă un pic, ne-ar fi luat copiii”, declara mama, care trăise în Norvegia peste 30 de ani. Cât despre motivele invocate în dosar, pe listă figura acela că și-a pus fiul care suferă de epilepsie să doarmă în cameră cu ea.

- La începutul anului trecut, preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a avut o ieşire publică violentă împotriva statului norvegian, pe care l-a acuzat de practici similare celor naziste. Asta, după ce, în 2011, doi fraţi, copiii unui cuplu ceh, au fost luaţi în custodie de autorităţile din Norvegia, separaţi unul de celălalt şi plasaţi în îngrijirea a două familii surogat. Potrivit presei din Rusia şi Cehia, care a prezentat speţa, ca şi declaraţia liderului de la Praga, cazul fraţilor Michalákov a fost declanşat de sesizarea unei educatoare, potrivit căreia unul dintre copii ar fi spus că tatăl i-a strecurat mâna în pijama.

- Un al doilea caz care vizează părinți de origine cehă a apărut cu doar câteva zile în urmă, fiind vorba de o fetiță de 9 luni, luată de Protecția Copilului din Norvegia în jurul Crăciunului și internată într-un spital, în condițiile în care copilul suferă de probleme congenitale la rinichi și necesită tratament medical constant până când se va putea realiza un transplant. Potrivit informațiilor apărute în presa cehă, părinților li s-ar fi reproșat că nu s-au ocupat suficient de copil.

- În octombrie 2014, copilul de 5 ani al unei familii de origine rusă, Natalya și Sergey Shianok, nu s-a mai întors acasă de la școală, fiind luat de asistenții sociali și plasat în custodie. Potrivit părinților, cu câteva zile înainte copilul povestise colegilor cum își pierduse un dinte de lapte când mama sa l-a schimbat de tricou. În raportul Protecției Copilului a apărut însă că mama, în mod intenționat și abuziv, i-a scos dintele. În ciuda implicării oficialilor ruși, băiatul se află în continuare în grija unei familii norvegiene adoptive, fără ca mama să aibă informații despre aceștia și despre locul în care se află fiul său.

- Și în Lituania au fost discuții aprinse pe tema modului în care autoritățile norvegiene reacționează la presupusele încălcări ale drepturilor copilului, după ce mai mulți părinți de origine lituaniană s-au trezit că le sunt luați copiii. Motivele au variat de la „insuficientă grijă parentală” la „copilul este forțat să învețe prea mult”.

Mai jos, răspunsurile integrale furnizate de Ministerul de Externe și Ministerul Muncii, la cererea Digi 24:

MAE: „În atenţia Ministerului Afacerilor Externe şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) se află, în prezent, șapte cazuri ale unor familii de cetățeni români, ai căror copii (în total, 16 copii) au fost preluați de autoritățile norvegiene.

În ultimii cinci ani, au mai fost gestionate, pe baza sesizărilor primite, alte șase cazuri ale unor familii de cetățeni români, totalizând 10 copii, care s-au soluționat, în cinci cazuri, prin repatrierea a opt minori, iar într-un alt caz, prin revenirea a doi copii în familia unor cetăţeni români rezidenţi în Norvegia.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Oslo, şi ANPDCA au avut în mod prioritar în atenţie situaţiile tuturor acestor familii şi au făcut demersuri complexe pentru soluţionarea cazurilor în interesul cetăţenilor români. Astfel, MAE și misiunea diplomatică de la Oslo au întreprins o serie de acţiuni pe lângă Ministerul norvegian de Externe, Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale din Norvegia şi serviciile locale de protecție a minorilor, incluzând transmiterea și susținerea cererilor de repatriere formulate de autoritățile române, facilitarea obținerii unor date cerute de partea norvegiană, solicitarea de informații procedurale privind cazurile în derulare, intermedierea legăturilor dintre instituțiile norvegiene și familiile din România, organizarea, după caz, a demersurilor de repatriere, soluționarea altor formalități necesare.

În cadrul demersurilor de asistență consulară, în funcție de necesități, misiunea diplomatică română a eliberat, în regim de gratuitate, documente de stare civilă şi de călătorie, a suportat cheltuielilor ocazionate de repatrierea minorilor, a recomandat avocaţi specializaţi, pe plan local, în astfel de cazuri. De asemenea, Ambasada României la Oslo a solicitat vizitarea copiilor în familiile de plasament În unele cazuri, aceste vizite au fost permise de autorităţile norvegiene şi au avut loc. Totodată, reprezentanţi ai misiunii diplomatice au solicitat să asiste la anumite termene de judecată, însă instanțele locale norvegiene le-au refuzat accesul, motivând că ședințele de judecată nu sunt publice.

Pe plan intern, ANPDCA a dispus efectuarea de anchete sociale la domiciliul părinţilor din România şi în familiile extinse ale minorilor. În majoritatea cazurilor, anchetele s-au finalizat cu decizia părţii române de a solicita părţii norvegiene repatrierea asistată a copiilor. Pentru toate cazurile, solicitarea autorităţilor române competente de repatriere a copiilor a fost notificată pe cale oficială părţii norvegiene de către Ambasada României din Oslo.

Pentru toate cazurile aflate încă în derulare, demersurile de asistenţă ale MAE continuă.”

Ministerul Muncii prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție: „În prezent, la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție se află în instrumentare 7 cazuri ale unor familii de cetățeni români, ai căror copii (16 copii) se află în grija serviciilor sociale norvegiene.

Pentru 11 copii au fost transmise solicitările de repatriere, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și a misiunii diplomatice a României în Norvegia, însoțite de ancheta socială efectuată la familia naturală sau extinsă din România.

Pentru 3 copii, ANPDCA a fost informată de MAE și s-a solicitat efectuarea anchetei sociale de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul de domiciliu al familiei, urmând a fi solicitată repatrierea/returnarea copilului în România.

Un caz a vizat neînțelegeri între părinți și pentru un copil s-a solicitat de către partea norvegiană transmiterea unor coordonate de contact ale părintelui, care locuiește în prezent în România, nefiind oferite alte informații.”