35 de hectare de ruine au mai rămas din singura uzină din România care transforma deșeurile industriale în fier. În 26 de ani de existenţă, Uzina de Valorificare a Cenuşelor de Pirită din Turnu Măgurele a produs două milioane de tone de minereu de fier şi două tone de aur din haldele de cenușă piritică strânse din toată țara.
Construită ca obiectiv strategic, a funcţionat o vreme cu ajutoare de stat. Apoi, tot statul a decis brusc că nu mai are la ce o folosi şi i-a retras ajutorul. A ajuns pe mâna unei firme care a dezmembrat-o pe bucăţi. Nici ea n-a reuşit să câştige prea mulți bani. Acum, un lichidator se chinuie să vândă ruinele fostei uzine, dar nimeni nu vrea să le cumpere.
„Întotdeauna aurul se expedia până la ultima găleată. Era foarte căutat şi beneficiarii noştri veneau şi îl luau din curte și îl puneau în saci. Şi apoi cu maşina se cântărea cantitatea plecată mai departe”, spune Constantin Bâciu, fost director al uzinei.
Susţinută de stat, uzina continuă să producă şi în anii 2000: mai sunt 11 milioane de tone de halde de cenuşă de pirită de la cele trei combinate chimice. Chiar şi aşa, tot are pierderi, din cauza unor tranzacţii păguboase cu Combinatul Siderurgic din Galaţi, devenit unic client după Revoluţie. Pierderile vin de la trocul cu tablă făcut cu firmele intermediare agreate de combinat.
„Practic, certificatul de deces al uzinei a fost semnat odată cu vânzarea ca deşeuri a multor sute de tone de materiale şi piese de schimb”, spune Constantin Bâciu.
Istoria decăderii singurului combinat care trebuia să depolueze industria petrochimică, diseară, de la 21.00, la Jurnalul de Seară, într-un nou episod al campaniei România furată.