ROMÂNIA FURATĂ. De ce a rămas statul cu 22 de cinematografe din 600?

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Un film fără happy-end, fără personaje pozitive, dar cu bilete foarte scumpe. Aceasta este, în câteva cuvinte, povestea sălilor de cinematograf din România. Un imens patrimoniu cultural şi imobiliar, pe care statul român a reuşit, în 25 de ani să-l aducă la stadiul de ruină.

De ce a dispărut cinematograful de stat? De ce din cele 600 de săli de proiecţie, câte avea România în 1990, mai funcţionează doar 22? Motivele sunt multe şi complicate. În primul rând, o legislaţie confuză: statul român a plimbat patrimoniul România Film între instituţiile centrale şi primării şi tot ce a reuşit a fost să piardă pe drum cinematografele.

„Din 91 până în momentul de faţă, prin diverse tertipuri, prin diverse legi, că e vorba de Legea 10, când au dispărut vreo 60 de cinematografe în baza Legii 10, a retrocedărilor, că e vorba de alte ordine ale guvernului sau legi, că e vorba de legea 303, care transferă cinematografele către consiliile locale, am rămas în momentul de faţă cu 145 de cinematografe mari şi late, din care funcţionează 22”, spune Marius Iurașcu, director RADEF.

„Au făcut o nenorocire de lege, legea 303. Nici nu existau pe ștatele de plată ale primăriilor funcțiile noastre, ale salariaților, oamenii au ajuns în stradă”, spune Mariana Bikfalvi, lider de sindicat RADEF.

Al doilea motiv pentru paragina cinematografelor este dezastrul din Regia Autonomă Pentru Distribuţia şi Exploatarea Filmului - RADEF. Instituţia care ar trebui să gestioneze cinematografele din România nu este în stare nici măcar să se organizeze pe ea însăşi. În acest moment are doi directori, dintre care unul trimis în judecată pentru corupţie, un consiliu de administraţie care nu ia decizii din lipsă de cvorum şi datorii imense la bugetul de stat.

„Situația financiară a RADEF Romania Film în momentul de față este dezastruoasă”, spune Viorica Maradi, economist în cadrul serviciului financiar-contabilitate.

Întreaga poveste a deciziilor dezastruoase prin care statul român şi-a pierdut sau distrus cinematografele o veţi afla astăzi, la "Jurnalul de seară", dintr-o anchetă marca "România furată".