Copșa Mică, un oraș puternic industrializat datorită descoperirilor de gaz metan de la începutul secolului trecut, a devenit cunoscut peste graniță ca fiind cel mai poluat din Europa. Asta datorită emisiilor de la două fabrici din zona Cum arată astăzi orașul Copșa Mică și ce a mai rămas din cele două întreprinderi aflați mâine, de la ora 21, într-un nou episod România furată.
Un incendiu care a durat 7 ani a transformat în 1933 Copşa Mică dintr-o simplă aşezare transilvăneană într-un puternic centru industrial al ţării.
Ioan Gabor, fost maistru mecanic specialist Sometra: „Ziarele vremii au scris foarte mult despre acest accident tehnic şi au venit ... era un pelerinaj ca să zic aşa ca la minune, ca o minune. Veneau zi şi noapte veneau oameni”.
Trei ani mai târziu s-a ridicat uzina de negru de fum, materia primă pentru cauciucuri.
Dan Cristea, fost angajat Carbosin: „Carbosinul era în partea stângă, amplasat pe aproximativ 48-50 de hectare, intrarea undeva mai jos, la 3-400 de metri. În partea stângă erau birourile administrative - în partea dreaptă se mai vede clădirea fostului atelier electric, în partea stângă atelierul mecanic şi în spate atelierul de forjă.”
În 1939, apare şi o a doua uzină – Sometra.
Ioan Gabor, fost maistru mecanic specialist Sometra: „A fost singura uzină de zinc din ţara noastră”.
Producţia din cele două întreprinderi, pe lângă faptul că acoperea nevoia din ţară, se exporta în Liban, Israel, Ungaria, Iugoslavia, Egipt, Iran, Germania, Polonia, Portugalia şi Turcia.
Ioan Gabor , fost maistru mecanic specialist Sometra: „Din anii 1978-'79 statul român a început să mărească planul de producţie, cum era pe atunci. Nu au mai dat bani să se cumpere saci şi instalaţie de filtrare (...) şi instalaţiile de desprăfuire nu au mai putut să facă faţă. Calitatea materiei prime a fost mult mai slabă”.
Astfel, apare poluarea.
Daniel Mihalache, primar al oraşului Copşa Mică: „Erau şi glume că exportau pe cale aeriană - 5 tone Mediaş, 5 tone Sibiu, 10 Blaj - era o parte din producţie oraşului care mergea către vecinii noştri. Aia a fost cea mai murdară.”
Ziua era ca noaptea. Nici hainele nu puteau fi lăsate la uscat. Se înnegreau.
Stelian Naicu – director al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Sibiu: „Pe lângă aceasta era producţia de metale neferoase care era mai puţin vizibilă, dar poate mult mai periculoasă”.
După căderea regimului comunist, încet-încet, România a aplicat norme de protecţia ale mediului. Rând pe rând, atât secţiile de la Carbosin, cât şi cele de la Sometra s-au închis.
Cum arată astăzi Copşa Mică, oraşul cunoscut ca fiind cel mai poluat din Europa şi ce a mai rămas din zona industrială, aflaţi marţi de la ora 21.00, la România furată.