În anii '70, România comunistă îşi construia o comoară imobilară unică: zeci de mii de magazine alimentare situate în zonele centrale ale oraşelor, la parter de bloc. Numai în Capitală funcţionau circa 1.500 de magazine, grupate în reţeaua Întreprinderii Comerciale Locale Alimentara. Societatea avea cele mai bune spaţii comerciale din Capitală.
„Nu există să fie mai mult de 5-6 blocuri să nu fie o Alimentara lângă ele”, spune Dan Trifu, vicepreşedinte Eco-Civica.
În primii ani după Revoluţie, spaţiile tuturor fostelor Alimentare comuniste au fost vânate de speculanţii imobiliari.
„Nu trebuiau date la şmecheri”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
„Totul a fost premeditat: cum să pună mâna pe aceste spaţii şi cine să le ia”, susține Dan Trifu.
Majoritatea fostelor Alimentare din Bucureşti au ajuns pe mâna unor oameni de afaceri controversaţi în anul 2000, sub guvernul Adrian Năstase. Ajutaţi de Fondul Proprietăţii de Stat, aceştia au cumpărat, cu preţuri sub valoarea reală, sute de spaţii alimentare, fără licitaţie publică, prin negociere directă şi în rate. În sectorul 6, de pildă, pentru cele 200 de foste alimentare, statul a încasat doar 40.000 de euro. Unul dintre oamenii de afaceri care şi-ar fi ridicat imperiul cu ajutorul acestor spaţii ar fi fost Puiu Popoviciu. Acum, el este judecat că ar fi cumpărat mare parte din ferma de stat Băneasa cu un dolar pe metrul pătrat.
Întreaga poveste a tunului numit Alimentara o aflaţi astăzi, în Jurnalul de Seară, de la ora 21:00, la Digi24, într-o nouă anchetă din campania România furată.