România Furată | Afacerea manualelor școlare. Cât îi costă pe părinți educația gratuită?
„84 plus M egal 45. Deci, aduni M-ul la 84 şi dă ceva mai puţin. Este o greşeală flagrantă”, atrage atenția un părinte.
Acestea sunt manualele de clasele întâi şi a cincea pe care elevii le găsesc pe bănci în prima zi de şcoală. Sunt cărţi în care Ministerul Educaţiei investeşte anual milioane de euro.
Numai în ultimii cinci ani, statul a plătit pentru completarea stocurilor de manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu aproape 20 de milioane de euro.
Anul şcolar 2010-2011 - 3,6 milioane de euro
Anul şcolar 2011-2012 - 3,79 milioane de euro
Anul şcolar 2012-2013 - 3,92 milioane de euro
Anul şcolar 2013-2014 - 4,54 milioane de euro
Anul şcolar 2014-2015 - 3,65 de milioane de euro.
La aceste sume se adaugă încă 60 de milioane plătite în cinci ani de către părinţi, care au fost nevoiţi să cumpere din librării manualele care lipseau.
Pentru anul şcolar care tocmai a început, autorităţile au cheltuit pentru manuale aproape 4 milioane de euro. Trei sferturi din sumă (2,72 milioane de euro), pentru retipărire. Restul (1,19 milioane de euro), pentru editarea şi tipărirea manualelor noi pentru clasele I şi a II-a.
Banii ajung la editurile agreate de minister.
Oana Moraru, director de şcoală privată: „Manualul existent, bun, rău, el este recomandat prin legea educaţiei spre a fi achiziţionat de orice şcoală de stat, privată, mai nouă, mai veche. Ele sunt obligatorii.”
Unele dintre manuale au chiar şi 20 de ani, deşi programele sunt mult mai noi. Un raport al ministerului Educaţiei din 2013 arăta că, pentru clasele primare, conţinutul majorităţii manualelor datează din perioada 2004-2006. Abecedarele în limbile croată, polonă sau germană sunt de la începutul anilor 90.
La gimnaziu, manualele erau toate de dinainte de 2004. Manualul de biologie de clasa a V-a a fost aprobat în 1995, iar cel de limba rusă în '92.
Pentru liceu, majoritatea manualelor au fost aprobate până în 2007. La clasa a IX-a, peste 90% dintre titluri au fost aprobate în 2004, în timp ce la clasa a X-a conţinutul celor mai multe manuale a fost aprobat în anul 2005.
Oana Moraru, director de şcoală privată: „Numai literatură de secolul XIX, rurală cu foarte multe arhaisme, regionalisme, cu întâmplări din viaţa unor copii care nu mai au legătură demult cu nevoile şi ce se întâmplă astăzi în lumea nostră.”
În 2013, Ministerul vorbea despre înnoirea manualelor şi a programei. În doi ani, nu s-a schimbat mai nimic.
Magdalena Bălică, director adjunct al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: „Surpriza să fiu în asistenţă la o oră de limba română, la clasa a III-a, unde copiii din mediul rural, care nu ieşiseră niciodată în afara localităţii lor aveau de studiat un text care se referea la o excursie la o piscină. În mod cert ei îşi exersau cititul pur şi simplu urmărind textul din manual. Dar ca să putem să facem această temă relevantă pentru copiii aceia ar fi trebuit să facem un pas mai departe decât atât şi să vedem care este experienţa lor reală de viaţă.”
Ciprian Fartuşnic, director general al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: „Manualul şcolar este un mijloc, până la urmă, de a pune în practică lucruri care sunt cerute de o programă şcolară.”
Magdalena Bălică şi Ciprian Fartuşnic conduc Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care se ocupă de programa şcolară. Susţin că un profesor nu ar trebui să transforme manualul în carte de căpătăi: ar trebui să se adapteze nevoilor copiilor şi să includă elemente familiare lor.
Rodica Constantin, autor de programe şcolare: „Ar trebui ca prin manual să se spargă barieră care există între şcoală şi viaţă.”
Reforma manualelor
Ministerul Educaţiei a început trei ani reforma manualelor. În 2012, fostul ministru, Remus Pricopie aproba programele şcolare pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a. Ar fi trebuit să se aplice imediat şi să fie însoţite de manuale digitale.
Licitaţia e organizată abia un an mai târziu. Câştigătorii celor mai multor titluri, Editura Litera, în colaborare cu Siveco, şi CD Press, sunt anunţaţi o lună înainte de începerea anului şcolar, în august 2013.
Perdanţii Academus Art SRL şi Stand Agenţia Difuzare Carte SRL au cerut Direcţiei Naţionale Anticorupţie să analizeze modul de desfăşurare al licitaţiei. Ei acuză presupuse fapte de abuz în serviciu.
Remus Pricopie, fostul ministru al Educaţiei: „Sunt o serie de etape procedurale care au împiedicat semnarea contractelor înainte de 15 septembrie.”
Asta spunea fostul ministru al Educaţiei la o săptămână de la începerea anului şcolar. Contestaţiile au fost soluţionate abia în ianuarie 2015. Anul şcolar începuse de patru luni.
Corina Atanasiu, părinte a doi copii de clasa a II-a: „Nu s-au primit manuale din partea ministerului. Deja începuse anul oricum. A trebuit să le cumpărăm, să le avem cât mai repede şi au fost cumpărate de pe piaţă.”
După rezolvarea plângerilor, apare o nouă câştigătoare, care nici măcar nu avusese ceva de reclamat. Editura Didactică şi Pedagogică, administrată de stat, subordonată ministerului Educaţiei, intră pe lista celor care primesc dreptul de a tipări manuale pentru clasa întâi.
Editura a deţinut monopolul în tipărirea şi distribuţia de manuale din 1951 până în 1994, când trimitea 2,4 milioane de manuale în şcolile româneşti. În 2014, a mai editat doar 310.000, cu toate că are, în continuare, cele mai multe titluri din catalogul manualelor.
Criza manualelor a fost rezolvată în anul şcolar 2014-2015 cu banii părinţilor. Corina Atanasiu are doi băieţi, gemeni. Radu şi Horia merg, anul acesta, în clasa a II-a. Anul trecut, Corin a cheltuit pe manuale aproape 300 de lei.
La fiecare materie în parte s-au mai adaugat câte unul, două sau chiar trei materiale auxiliare: "caietul elevului", "caietul de teme de vacanţă", dicţionare ori culegeri.
„O atenţie sporită ar trebui dată verificării acestor texte înainte de a fi date la tipărit şi înainte de a ajunge pe băncile copiilor”, spune ea.
„Matematica e un fel de ghiveci. Ghiveci cu tot ce vreţi. Dacă era un ghiveci de legume era foarte bine”, adaugă un părinte.
„Sunt aşa de amestecate. Puţin trebuiau separate. Adică facem matematica, facem ştiinţe. Nu le amestecăm pe aceaşi pagină”, mai spune Gabriela Barbu.
Toți elevii să aibă manuale
După eşecul de anul trecut, ministrul Educaţiei dă asigurări că anul acesta niciun elev nu va rămâne fără manuale.
orin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „În data de 14 septembrie, la începutul anului şcolar 2015-2016, toţi elevii vor avea manuale.”
Ca să prevină o nouă criză, Ministerul Educaţiei a cerut şcolilor, la sfârşitul lunii iulie, să trimită numărul de manuale necesare pentru clasele I şi a II-a. Şcolile au avut la dispoziţie trei zile, pe grafică 28-31 iulie.
Pentru clasa I, numărul total de elevi este egal cu numărul manualelor. La clasa a II-a, şcolile au cerut completarea stocului existent.
Ministerul le-a cerut învăţătorilor de la clasele întâi şi a doua să se reunească, în vacanţă, să studieze oferta ministerului şi să decidă care este cel mai bun manual. Decizia urma să fie comunicată directorului, singurul care putea comanda online cărţile la minister.
Reporter Digi24: Nu credeţi că există riscul ca pe băncile copiilor să nu existe din nou manuale şi să vorbim de o nouă criză?
Sorin Cîmpeanu: „Nu. Acest risc nu există. V-am spus pe băncile copiilor vor exista manuale. Dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord că termenul este scurt: două-trei zile.”
Realitatea l-a contrazis pe ministrul Sorin Cîmpeanu. Nu toate şcolile s-au încadrat în termen. Acesta a fost extins până pe 3 septembrie.
După centralizare, cele mai multe comenzi le-a primit editura CD Press, care a tipărit 736.000 de manuale. Pe locul doi este asocierea dintre editura ART şi INFOMEDIA PRO, cu 170.000 de manuale. Editura INTUITEXT a primit o comanda de 145.000 de manuale.
Cei mai mulţi bani i-a primit, totuşi, asocierea dintre UNISCAN GRUP EDUCATIONAL SRL şi EXPRES PUBLISHING SA - aproape 280.000 de euro. Iar CD Press, câştigătoarea celor mai multe comenzi de la Ministerul Educaţei, primeşte peste 200.000 de euro.
Editura statului - Editura Didactică şi Pedagogică - a primit comenzi pentru noul an şcolar de peste 9.000 de exemplare pentru cele două titluri câştigate, iar pentru acestea va încasa 19.000 de euro.
Manuale digitale cumpărate cu 3,66 lei
Dacă pentru manualele de clasele I şi a II-a, ministerul a reuşit să se mobilizeze, pentru clasa a III-a au fost, din nou probleme.
La începutul anului 2015 a intrat în vigoare noua programa care, teoretic, se aplică din acest an şcolar. Şi pentru manualele de clasa a treia a fost o licitaţie. Ministerul punea la bătaie 8,3 milioane de euro. Banii urmează să îi dea eşalonat în patru ani şi trebuiau să acopere, pe lângă manualele de clasa a treia şi câteva titluri restante de la clasele I si a II-a.
Faţă de anul trecut, ministerul alege doar trei titluri pentru fiecare materie.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Au fost scoase la licitaţie un număr de 126 de manuale. S-au prezentat la licitaţie ofertanţi pentru 23 de manuale.”
Anunţul pentru licitaţie a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pe 23 aprilie. Editurile au avut la dispoziţie mai puţin de două luni ca să se prezinte cu manualele pentru a fi evaluate calitativ de către o comisie din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare.
Ciprian Năprădean, director general al Editurii Edu: „Asta a fost o altă bătaie de joc din partea ministerului. În 45 de zile tu nu ai cum să realizezi zece manuale şcolare. Mai mult, să le şi digitalizezi.”
Pentru conceperea unui singur manual digital, editurile spun că au nevoie de trei luni şi o investiţie care poate ajunge şi la 20.000 de euro.
Aurelian Jurcoane: „Dăm un pic mai multe informaţii şi un pic mai vizuale. Asta e o altă chestie care nu se putea în manualul tipărit. De exemplu: despre autori. Clar nu era spaţiu suficient în manualul tipărit să afli mai multe despre acel autor.”
Dane Karoly, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice: „Toată lumea ştia că urmează să se demareze procesul de licitaţie şi s-au început tot felul de lucrări, de încercări, dar până nu vezi caietul de sarcini cu toate elementele, se lucrează, dar, încă, nu cu toate pânzele sus.”
Sorin Cîmpeanu: „Vorbim de cele 45 de zile între data de 13 ianuarie şi data de 15 iulie. Termenul de depunere pentru clasa a III-a a fost 15 iulie, deci sunt şase luni, iar pentru clasa a IV-a este 12 ianuarie 2016. Despre ce vorbim?”
Aurelian Jurcoane, reprezentant tehnic Ascendia Design: „Nu trebuie doar pe partea educaţională. Trebuie făcut efectiv pe hardware.”
Cosmin Mălureanu, chief executive officer Ascendia Design: „Ministerul spune că este interesat de calitate. În concret nu se întâmplă aşa. La cel mai disputat lot, unde am fost cei mai mulţi concurenţi, au fost 9 oferte, noi avem cel mai bun manual. La capitolul calitate este cel mai bun manual. Ok. Nu suntem câştigători, fiindcă ministerul consideră că este normal ca în procentul de calcul al punctajului să fie 50% preţ. Şi sunt companii care spun că fac respectivele materiale cu 3 - 4 lei şi câştigă puncte. Multe, multe, multe, pe care noi la calitate, deşi avem punctajul cel mai mare, nu avem cum să le recuperăm. Este algoritmul făcut de aşa natură încât 1 leu în minus anulează orice legat de calitate. ”
Calitatea manualelor, mai puțin importantă
La trei luni de la declanşarea licitaţiei, au fost anunţaţi câştigătorii. Manualele pentru "Dezvoltare personală", "Limba şi literatura română", "Matematică" şi "Ştiinţe ale naturii" vor fi cumpărate cu sume cuprinse între 3,66 şi 5,72 de lei.
Editura Didactică şi Pedagogică s-a încris şi ea anul acesta la această competiţie cu un singur manual, cel de Matematică, dar nu s-a aflat pe lista câştigătoare, deoarece nu a obţinut punctajul minim la calitate.
Cosmin Mălureanu, chief executive officer Ascendia Design: „Ministerul învăţământului dintre ofertanţi alege X câştigători. Aceşti trei câştigători nu câştigă efectiv ceva, ci câştigă doar dreptul de a fi selectaţi de către profesori. Cadrele didactice, trebuie să aleagă din aceşti trei câştigători manualul pe care îl consideră ei util la clasă.”
La scurt timp de la anunţarea câştigătorilor, pierzătorii au contestat decizia ministerului Educaţiei, care e acuzat că a preferat preţul scăzut în locul calităţii. Procedura de contestaţie este în curs de desfăşurare. Oficial, termenul de 45 de zile a expirat în prima săptămână de şcoală.
Sorin Cîmpeanu: „La clasa a III-a vor exista manuale pentru toate disciplinele - unele în formatul nou, altele în formatul vechi retipărite.”
Școala a început, manualele nu sunt tipărite
Deşi şcoala a început, manualele nu au fost încă tipărite. La română şi la matematică, elevii au primit în prima zi de şcoală manualele vechi, care nu mai corespund noii programe şcolare.
Ciprian Năprădean, director general al Editurii Edu: „Aveam manualele pregătite, de matematică şi limba română clasa a III-a, care din punct de vedere calitativ eu zic că sunt foarte bune, însă nu am participat pentru că preţul cu care vroiam eu să particip era de 8 lei, 8,5 lei. Ori, semnalele venind că se va participa cu 3 lei 4 lei, era o pierdere de vreme nu avea niciun sens să particip la această licitaţie.”
Dane Karoly, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice: „Pentru a scădea preţul trebuie să faci rabat într-un fel sau altul la calitate.”
Unde e noutatea digitalizării?
Reporter Digi24: Le daţi asigurări părinţilor că deşi preţul este scăzut calitatea este bună?
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Da, pentru că am reuşit să impunem acel prag de calitate. Vor fi manuale apreciate pe o scară de la 1 la zece cu note peste 8,6.”
Oana Moraru, director de şcoală privată, Helikon: „Interesele care stau la baza redactării şi publicării de manual în România nu sunt deloc unele de calitate şi de ambiţie psihopedagogică. Sunt strict legate de câştigul, probabil, financiar al unor edituri.”
Laura Grunberg: „Ne-a surprins foarte tare manualele digitalizate în care, la nivel de imagini, dar şi de texte se vorbeşte foarte puţin despre lumea tehnologizată, în care imaginile sunt cu cretă şi tablă, cu atlas, cu gumă şi creioane. Computerele foarte puţin. Alte gadgeturi - telefoane mobile aproape deloc, tabletă deloc, la nivel imagistic. E bizar. E cel puţin bizar.”
Mădălina Dionise, învăţătoare la Şcoala Gimnazială privată Helikon: „Faptul că avem acel CD pe care am putea să îl folosim, nu mă ajută cu nimic. Anul trecut în afară de elementul de noutate, faptul că aveam acolo desenată litera, elementele ei grafice, în afară de asta nu e niciun element de noutate.”
Soluția pentru vânzările cu sacoșa la școală
Editurile care nu s-au aflat pe lista câştigătorilor susţin că aceia care au venit cu cele mai scăzute preţuri îşi vor recupera banii prin vânzarea materialelor auxiliare: „caietul elevului”, „caietul de vacanţă” sau diverse dicţionare ori culegeri.
Dane Karoly, directorul Editurii Didactice şi pedagogice: „Poţi vinde şi un milion de exemplare, dacă preţul e prea mic nu ai cum, nu există posibilitate să mai recupereze suma investită. Ei scontează şi pe nişte beneficii care vor veni pe urma auxiliarelor şcolare, care se vând direct elevilor. Şi împreună manualul cu auxiliarul probabil că îi scoate la liman. Noi nu abordăm asemenea politică pentru că aceasta la un moment dat vrând nevrând te trimite în zona gri a vânzărilor, a vânzărilor directe cu sacoşa în şcoală.”
Şi ministrul Educaţiei ştie de această practică.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Pârghiile legale existente în acest moment dacă nu foarte puţine, inexistente. Din acest motiv singura soluţie ar fi aceea a reglementării manualului şcolar ca un bun de interes naţional - aşa cum este el şi nu aşa cum este privit acum ca un bun de orice altă natură.”
Concurenţa pe piaţă este acerbă. Estimările Federaţiei Editurilor din România arată că peste 50 de edituri se bat pe materialele didactice. Unele sunt specializate doar pe caietele de lucru.
Călin Vlasie este patronul Editurii Paralela 45. Firma sa are în portofoliu materiale auxiliare de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, manuale care nu sunt subvenţionate de stat şi nu sunt aprobate de Minister, şi 5 manuale din catalogul oficial al Educaţiei, pentru clasele a XI-a şi a XII-a, acolo unde învăţământul nu este obligatoriu. Editura a înfiinţat-o în urmă cu 20 de ani. Pentru anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 3,46 milioane de euro.
Călin Vlasie, patronul editurii Paralela 45: „Noi nu am participat la acest concurs de manuale din mai multe motive. Un manual nu se poate face consensual. Adică, ne întâlnim noi cei care suntem, patru inşi, avem o programă în faţă, ne apucă şi scriem după experienţa noastră şi nu verificăm nimic după aceea. A doua chestiune: cum să mă duc la un concurs de manuale, adică să punem 20.000 de euro, cât ne costă un manual, cel puţin, şi mă duc acolo şi spune: "Domne, numai trei au voie". Şi mă duc şi din greşeală pun un preţ sau mă apuc şi fac cum s-a întâmplat acum: fac dumping. Asta nu fac.”
Afacerea cu auxiliare
Pentru unele edituri care fac materiale didactice destinate elevilor, piaţa liberă este una mult mai profitabilă decât dacă s-ar înscrie la o licitaţie cu ministerul Educaţiei. Important este să ştii unde să îţi găseşti autorii.
Călin Vlasie, patronul Editurii Paralela 45: „Criteriul este al textului. Dacă textul este foarte bun, ba tu insişti ca să publice cartea la editura pe care o conduci.”
Reporter Digi24: Printre autoriile care apar la dumneavoastră la editură se numără şi Florin Gardin, fostul inspector (nr. şcolar al judeţului Argeş) împreună cu soţia. După ce criterii i-aţi ales?
Călin Vlasie: „Este o colaborare pe care am avut-o cu dânşii, acum nu o mai am această colaborare, prin anii 2000. Criteriul a fost acela că am dorit să fac... Pe vremea aceea erau învăţători. Domnul Gardin nu avea nicio funcţie publică. Ceea ce mi-au propus ca materiale pentru clasele I-IV am considerat că este bun şi alea au rămas ani şi ani de zile.”
Florin Gardin, fostul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, împreună cu soţia lui, Maria, sunt autori de manuale auxiliare publicate de Editura Paralela 45 - unul pentru limba română de clasa a IV-a şi o culegere de matematică tot pentru clasa a IV-a.
Florin Gardin este de psihopedagog şi autor de materiale auxiliare pentru toate materiile din ciclul primar. Are contracte nu doar cu Editura Paralela 45, ci şi cu Editura Delta Cart Educational, editură care aparţine, potrivit Registrului Comerţului, lui Gardin Bogdan Liviu şi lui Crivac Constantin, care sunt fiul, respectiv ginerele fostului inspector general din judeţul Argeş. Administratorii Delta Cart Educational nu au dorit să discute pe acest subiect.
Florin Gardin, fost inspector general în judeţul Argeş: „Am făcut împreună cu o altă familie de învăţători un set de culegeri de matematică clasele I-IV, adică pentru fiecare clasă câte o culegere şi un set de limba română.”
Florin Gardin a fost inspector şcolar în perioada 2009-2014. Potrivit declaraţiei sale de avere depuse în această perioadă, din drepturile intelectuale a câştigat aproape 45.000 de euro, din colaborările pe care le-a avut cu diverse edituri.
Reporter Digi24: Putem vorbi despre o incompatibilitate între funcţia dumneavoastră de inspector şi cea de autor de...
Florin Gardin, fost inspector general în judeţul Argeş: „Sub nicio formă. Contractele se fac pe 5 ani, contractul s-a derulat în continuare, era treaba editurii să le multiplice şi să le valorifice. Să le vândă. Eu primeam dreptul de proprietate intelectuală, ceea ce nu este în niciun fel de incompatibilitate. Nu vindeam, nu am vândut. Nici nu am propus cuiva să cumpere aceste cărţi. Aceste cărţi se vindeau mult mai mult în Botoşani şi Suceava, decât în judeţul Argeş.”
Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret": „De multe ori s-ar putea constata că reprezentanţi ai ministerului sau ai inspectoratelor şcolare îşi puneau semnătura pe anumite auxiliare şi atunci ghici ghicitoarea mea cam ce auxiliar se putea alege într-o anumită zonă.”
Sofia Dobra este director adjunct la Şcoala Gimnazială 131, din Capitală. Este doctor în filologie, profesor metodist, autor de manuale şcolare şi auxilare. A participat inclusiv la realizarea programelor şcolare pentru limba şi literatura română.
Anul trecut a scris manualul de „Comunicare în limba română”, clasa a II-a, pentru editura Humaniatas. De-a lungul timpul a avut colaborări şi cu alte edituri, precum Corint, Tamar, Comper sau Paralela 45.
În 2014, potrivit ultimei declaraţii de avere, Sofia Dobra, a încasat 26.000 de euro din drepturi de autor. De la şcoala unde şi predă a declarat un venit total de 9.000 de euro.
Sofia Dobra a refuzat să ne acorde un interviu.
Discount-urile la auxiliare rămân la profesori
Din dorinţa de a avea vânzări cât mai mari de auxiliare, editurile oferă celor care fac comenzi discount-uri la bucată sau în funcţie de numărul de produse comandate. Discountul este o sumă de bani care rămâne, de fiecare dată, la profesorul care face comanda.
Reprezentant Editura Delta Cart: „Lectura pentru clasa a III-a la 12 lei, mai avem evaluare finală - 10 lei, caiet de vacanţă - 10 lei, ştiinţe a II-a la 10 lei. Este discount standard, de 30%.”
Reprezentant Editura Paralela 45: „Discount-ul de 30% în cazul în care veţi face o comandă direct la noi. Se acordă indiferent de numărul de cărţi.”
Reprezentant Editura CD Press: „Pentru clasa a III-a, licitaţia de noi manuale este încă în desfăşurare, deci, ele, probabil că, realist vorbind în câteva luni de abia se va finaliza şi veţi primi manualele. De aceea editura a creat o serie de auxiliare curriculare pentru fiecare dintre aceste discipline. Ele sunt între 12 şi 14 lei. Asta înseamnă că tot setul de 4 caiete este doar 55 de lei. La comanda totală aveţi un discount de 20%”
Reprezentant Editura Taida: „Între 25 şi 49 de cărţi e 25% discont-ul. Tot ce este de la 50 de cărţi în sus e 30% - acesta e discount-ul. Preţurile pentru părinţi sunt trecute pe copertă, sunt la vedere. Ăla e preţul pe care îl cereţi.”
Aceste oferte pot fi găsite şi pe site-urile editurilor. În replică, editurile spun că:
Editura Paralela 45: "Cărțile se vând la preț de producător care este mai mic decât cel de librărie. Orice persoană fizică din România beneficiază de același preț de producător, fie că e părinte, elev, profesor sau altceva".
CD Press: "Reducerile de preţ sunt excepţii şi sunt întotdeauna în beneficiul elevilor/părinţilor".
Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Spiru Haret: „Chiar dacă sumele care se acordă, din punctul de vedere al unor colegi, sunt derizorii - faptul că iau 150 de lei sau 200 de lei pentru distribuirea unor anumite auxiliare nu ar fi o problemă deosebită - noi le-am atras atenţia că este ilegal, atâta vreme cât încasezi nişte bani pentru care nu se plătesc niciun fel de taxe.”
Ce riscă un profesor care vinde manuale în clasă?
Reporter Digi24: Ce riscă un profesor care vine la clasa şi spune „Copiii acesta este caietul elevului. Fac listă, strâng bani, aduc eu manualele"?
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Am dispus cercetarea disciplinară. Pe parcursul cercetării disciplinare clase întregi, părinţi s-au exprimat în favoarea cadrului didactic. Colegi de-ai noştri care în opinia mea nu au ce căuta la clasă. Şi totuşi colectivele de părinţi au spus noi îl vrem la clasă.”
Cât timp autorităţile caută soluţii, părinţii ştiu un singur lucru: şcoala nu e gratuită, nici chiar atunci când vine vorba de manualele şcolare după care elevul trebuie să înveţe.
„În Constituţie dreptul la învăţământ este asigurat, garantat şi gratuit”, spune un părinte.
„Asta e. Ne-am obişnuit să plătit. Şcoala în România nu ştiu cât mai e de gratuită”, adaugă un alt părinte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
