Bărbatul din imagini este unul dintre cei care au dat în judecată Primăria şi Agenţia de Mediu nemulţumiţi de proiectul noului drum.
„Dacă va veni varianta ocolitoare aici un viaduct, la 200 de metri, cu un pilon dincolo de albia pârâului, un pilon exact unde e casa dumnealui aici”, a explicat localnicul.
În total sunt peste 300 de familii care ar fi afectate de lucrări, iar traficul greu ar urma să treacă chiar prin faţa Spitalului de Pneumoftiziologie. Şseaua de centură ar urma să treacă şi prin pădurea Codrişor, plămânul verde al oraşului.
„Foarte mult ar afecta. Casele sunt vechi, o să crape, o să avem probleme. Aici este şi spitalul TBC, l-ar afecta.. bolnavii trebuie să stea în praf?! Dacă sunt bolnavi?”, a spus o localnică.
Actualul primar a organizat, în 2013, un referendum pe tema drumului ocolitor. Mai puţin de 13 la sută dintre votanţi au mers la urne, astfel că scrutinul a fost invalidat, iar lucrările au fost blocate.
„Din păcate lucrurile vor merge în continuare încet şi prost. Eu ca primar nu pot să renunţ la un astfel de proiect. Vom merge până la o hotărâre clară şi irevocabilă. Este păcat că trebuie să ajungem în instanţă pentru a hotărî ceea ce este bine pentru oraşul nostru”, a spus Ovidiu Crețu, primarul orașului.
Vechea centură, construită în urmă cu 30 de ani, în nordul oraşului, este folosită mai curând ca acces pentru zona industrială. Reabilitarea aceastei variante a fost o ignorată de autorităţi.
În planul de mobilitate urbană realizat se arată că realizarea unei centuri în partea sud a oraşului nu ar fi o investiţie rentabilă întrucât ar urma să circule mai puţin de 3.000 de autoturisme pe zi. O variantă mai bună ar fi, spre exemplu, modernizarea vechiului drum ocolitor al oraşului, pe care ne aflăm şi noi acum şi unde circulă deja zilnic aproape 6.000 de autoturisme.
Realizarea celor 14 kilometri si jumate ai centurii de Sud a oraşului Bistriţa au fost cuprinşi în Master Planul General de Transport al României. Costul lucrării a fost estimat la 70 de milioane euro.