Timişoara, oraşul contrastelor în materie de clădiri istorice
Îndurând frigul, peste 200 de oameni au protestat, în ianuarie, şi alţi 2.000 de pe reţelele de socializare s-au mobilizat în susţinerea cauzei Casei Muhle. Au aprins lumânări în faţa casei şi le-au transmis mesaje proprietarilor şi autorităţilor care se judecă cu familia de romi ce deţine imobilul.
”Aș vrea să o văd ca înainte. Arată foarte rău, e foarte trist”, ne spunea Adina Murgilă, iniţiatoarea protestului. Iar Ciprian Cădariu, arhitectul Primăriei, susține: ”Mă doare cum a ajuns. E o clădire făcută bine, sper ca va putea sa reziste iernii, până să o putem acoperi”.
Şi Casa Cermak a pierdut lupta cu timpul. În luna februarie 2013 v-am prezentat povestea turnului care, în loc să fie admirat pentru valoarea sa, a devenit un pericol pentru trecători.
Dincolo de casele monument, sute de alte construcţii cu încărcătură istorică se prăpădesc pe rând. Fie proprietarii sunt prea săraci să le refacă, fie clădirile nu se regăsesc pe lista de priorităţi a autorităţilor. ”Am împrejmuit zona, am verificat cu cei de la EON țevile, să nu fie pericol de explozie”, a afirmat plutonierul major Ioan Cărăuşu, de la Detaşamentul 1 Pompieri Timişoara.
Fabric, Elisabetin, Iosefin sau Cetate. Sunt numai câteva dintre zonele în care imobilele istorice se degradează văzând cu ochii, fie au fost modificate sau dărâmate cu bună știință de proprietari. Nimeni nu ştie câte din cele peste 14.500 clădiri istorice sunt într-o stare avansată de degradare.
Chiar dacă au anunţat începerea lucrărilor la mai multe faţade ale imobilelor din centrul oraşului, în parteneriat cu proprietarii, reprezentanţii municipalităţii încheie anul doar cu promisiuni. Au reuşit totuşi să îi determine pe proprietari din zona centrală să dea jos aparatele de aer condiţionat de pe casele istorice.
”Nu stiu care arhitecți ar fi să se ocupe și de asta, că e domeniul lor și să nu se mai ocupe de afaceri. Știti cum începe, iau geamurile, vine ploaia, le lasă să se distrugă și zic ca nu mai au ce să facă. Cred că este mai degrabă un plan de demolare decât de construcție a lor”, sună opinia unei persoane, căreia îi pasă de aceste clădiri.
La polul opus, în Piaţa Unirii sau Piaţa Maria sunt câteva clădiri care au fost refăcute în ultimii ani. Un exemplu că se poate! Clădirile importante din Timişoara au şansa să îşi spună în continuare povestea. Asta pentru că specialiştii Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Timiş lucrează la documentaţia pentru declararea Timişoarei ca primul oraş istoric din ţară.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
redactor: Sorina Covlea
editor web: Călin Țenche
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
