În bastion funcționează patru cafenele, un restaurant, un magazin de decorațiuni interioare, un magazin care comercializează echipamente pentru sportul airsoft, iar după colț întâlnim un magazin de ceasuri de lux. Asta, în condițiile în care spațiile fostei cetăți ar fi trebuit destinate activităților culturale.
Nici timișorenilor nu le place noua destinaţie a cetăţii: ”E aberant. Dacă trebuia din moment ce a fost destinat culturii şi reconstruit pentru asta, trebuia folosit pentru scopul ăsta”.
Potrivit Regulamentului de exploatare a bastionului Theresia, „se urmăreşte păstrarea specificităţii cadrului arhitectural şi urbanistic prin punerea în valoare a caracterului de ansamblu cât şi a elementelor de detaliu de arhitectură, perimetrul acestuia oferind cadrul derulării unor activităţi şi evenimente culturale". Dar mai marii din Consiliul Judeţean Timiş au făcut un compromis pentru a închiria toate spaţiile fostei cetăţi. ”În primul rând mă bucur că am reuşit să închiriem toate spaţiile din Bastion, pentru că şi asta este o condiţie. Sunt condiţii de a fi ocupate aceste spaţii pentru activităţi de cultură, pentru vânzări de artizanat, cafenele culturale. Considerăm că la ora asta sunt respectate condiţiile pe care le-am enumerat. Parte dintre ele”, afirmă Călin Dobra, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
Consilierii judeţeni susţin că în comisia de specialitate a instituţiei nu a fost dezbătută închirierea spaţiilor din bastion. ”Fac parte din Comisia de cultură, dar stategia pe Bastion din perspectiva culturală nu s-a discutat în comisie. Cu siguranţă, nu ne face plăcere să vedem business în zona culturală”, spune Mărin Popescu, consilier judeţean în Timiş.
Bastionul Theresia din Timişoara a fost construit între anii 1730 şi 1735. Reabilitarea lui a durat doi ani, fiind terminată în 2010 şi a costat peste 10 milioane de euro. Firmele care au sedii aici plătesc o chirie lunară care variază între 40 şi 80 de lei pe metru pătrat.
Reporter: Caterina Ledrer Operator: Adrian Hrișcu Editor web: Călin Țenche