Tabăra şcolară de la Bogda, o ruină
Situată la aproape 50 de kilometri de Timişoara, tabăra şcolară de la Bogda şi-a deschis porţile până în anii '90 pentru aproximativ 40.000 de copii. După ce ani întregi a înfrumuseţat vacanţele elevilor, acum complexul a pierdut lupta pentru supravieţuire. În cel mai mare pavilion de cazare, zugrăveala de pe pereţii holurilor este căzută, iar mobilierul din dormitoare este putrezit.
Singurele semne care ne mai demonstrează că suntem în dormitorul unei tabere de copii sunt aceste cărţi de pe masă, uitate de vreme şi încărcate de praf.
O altă clădire adăpostea pe vremuri cantina, sala de mese şi bucătăria. Două maşini de spălat par pregătite de un nou program, însă acolo sunt feţe de masă aruncate de 10 ani. Adică de la ultima serie de copii care au vizitat tabăra. Intactă a rămas de atunci şi sala de mese, pe care şi-au pus ultima amprentă 120 de copii, la ultima petrecere ţinută la tabăra din Bogda. Ghirlandele din hârtie creponată şi picturile de pe pereţi au rămas neatinse de un deceniu.
”Felul in care arată în acest moment este exact aşa cum au ornat-o copiii care au participat la ultima serie de tabere din 2003. Iarna din 2003-2004”, spune Aurel Cotarcă, consultant al Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Timiş.
Activităţile sportive erau printre cele mai îndrăgite de elevii care îşi petreceau vacanţele aici. Acum, buruieni înalte de câţiva metri au pus stăpânire pe toată curtea campusului. Din terenul de fotbal de odinioară nu a mai rămas nimic, iar câteva mese de tenis mai adus aminte de campionatele ţinute între şcolari. Fusese aici amenajat şi un bazin de înot, alimentat natural, de la izvoarele din zonă. ”Felul în care arată acum este un bazin părăsit, invadat de vegetaţie, care nu se mai poate folosi”, afirmă Aurel Cotarcă.
În complexul de la Bogda a funcţionat, din anii '20 până la cel de-al Doilea Război Mondial, o staţiune balneo-climaterică. Izvoarele curative din zonă atrăgeau aici pacienţi din tot Vestul Europei, însă paragina a pus stăpânire şi peste ele.
”Când s-a preluat această tabără, în podul unei dintre clădiri, s-au găsit peste 100 de perechi de cârje, ale oamenilor care au venit în această locaţie pentru a se trata, şi au plecat fără cârje”, precizează Aurel Cotarcă.
Tabăra pentru copii a fost înfiinţată în anii '60, iar până la începutul anilor 90 a fost înfloritoare. În ultimii ani a fost plimbată între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului şi Sporturilor, în proprietatea căreia se află şi acum. În 2004 însă, din lipsă de fonduri şi de interes, s-au pus lacătele pe cea mai mare tabără din Banat.
”Înainte de a se închide tabăra am făcut mici amenajări şi reparaţii, care se puteau face pe bugetul nostru, ca direcţie locală, de administrare a taberelor, iar referitor la accesarea de fonduri, metodologia noastră de funcţionare nu permite accesarea directă a fondurilor pentru niciun fel de activităţi sau investiţii”, ne-a declarat Aurel Cotarcă.
În această vară, doar două tabere din judeţul Timiş vor mai primi elevi, în localităţile Chevereş şi Poieni-Strâmbu.
”Organizăm în această vacanţă de vară 11 serii de tabere, până în momentul în care vorbim avem rezervate cinci serii de tabere la Chevereş şi opt serii de tabere la Poieni-Strâmbu”, ne-a declarat Adrian Tal, director al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Timiş.
Pentru un sejur de șase nopţi cazare în aceste tabere, pentru fiecare elev se plăteşte suma de 400 de lei.
reporter: Adina Iriza
operator: Viorel Jiva
editor web: Călin Țenche
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
