”Hai la plăcinte hai, haidați în casă!” În Ținutul Pădurenilor, despre care se spune că i-a găzduit pe ultimii daci, stă încă pierdut între munți satul Poienița Voinii. Acolo, gospodinele pregătesc și acum plăcintele lui Burebista și Decebal.
”Noi lucrăm cu fâină, ouă, brânză, zămăcișă, se pune laptele pe care îl mulgi de la vacă, se pune pe foc și la urmă, când dă să fiarbă, se pune o lingură-două de oțet să se strângă, deci asta îi zămăcișa”. E rețeta pe care doamna Aurelia Muntean o pregătește la cele mai importante ocazii. A învățat-o de la mama ei, când era de-o șchioapă.
”Eu am învățat de la mămica, mămica o învățat de la mama dânsei. După ce terminăm aluatul de frământat se face semnul crucii, ca la noi la creștini. Pune zămăcișa, acuma pune smântâna, pune smântâna. Dacă mă uit la dumneavoastră vă văd prin foaia de făină, o întindem pe culpător, punem papa sau scrobul”.
După ce sunt umplute cu trei feluri de brânză și două tipuri de smântână, plăcintele merg la prăjit pe soba tradițională. Cu aceste delicatese i-a cucerit Aurelia Muntean pe turiștii străini care ajung în Hunedoara.
- Ce au zis străinii? ”Deci, fără cuvinte, că mâncau și veneau și mai luau și ziceau că așa ceva n-au mâncat. Străinii care au mâncat vă spun au rămas foarte, mi-au spus. Am dat la nemți, am dat la italieni, or venit unguri”, spune Aurelia Muntean.
”Și de Paști se fac plăcinte, da acuma în ultimul timp mai mult. Marțea, după Paști, atunci orișice femeie gospodină face plăcinte. Din daci am auzit și io că se trag plăcintele, din moși-strămoși, ho, de sute de ani”, spune Dorica Rădoane.
Iar plăcinta dacilor și-a făcut loc într-o asociație a producătorilor tradiționali din județul Hunedoara. E acum pe cale să devină produs atestat.
”Însemnând a ne face cunoscuți la noi acasă, la noi acasă însemnând județul Hunedoara, apoi la nivel de județe limitrofe, țară și pasul final spre Europa desigur”, ne-a declarat Tatiana Rovinaru, Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale Ecologice Hunedoara.
Iar secretul plăcintei nu stă numai în brânza și smântâna tradiționale folosite la prepararea ei. ”După mine și ăsta e un secret, sufletul care îl pui, când faci ceva ca să îți placă pui suflet, pui inima și zici mă tră să-mi iasă să fie omul mulțumit. Cred că și ăsta e secretul”, spune Aurelia Muntean.
E nevoie de aproximativ 40 de minute pentru ca plăcinta pădurenească să fie gata și de mult mai puțin timp să se topească în gură.
Reţetă: plăcintă ca la mama acasă
Reporter: Vlad Ungar, Andrada Velciov
Operator: Dan Șoșdean, Tiberiu Mariș
Editor web: Călin Țenche