Peste 100 de familii de etnie romă care locuiesc în Kuncz au luat astăzi drumul Prefecturii şi Primăriei să rezolve problema actelor pentru casele în care locuiesc: ”Sperăm să fie în favoarea noastră, să putem să ne facem contractele pentru ceea ce avem. Pentru că am muncit o viaţă şi nu vrem să ni se ia drepturile pe care le avem”, ”Am mai fost de mai multe ori. Trei, patru ori. Şi aici am fost în audienţă”.
Nu este prima oară când fac acest drum, iar situaţia devine mai gravă, cu cât lipsa actelor de proprietate îi lasă pe oameni fără buletin: ”Luna viitoare îmi expiră buletinul şi eu nu mai pot să-mi scot salariul sau să îmi plătesc o bancă. Pentru că dacă îmi expiră buletinul sunt nulă”.
Ioan Tric arată actele adresate primarului şi spune: ”Uite aici, de când am cumpărat şi solicit terenul pe care stau”.
4.000 de lei a plătit Ioan Tric pentru casa şi terenul cumpărate în 1976 de la o vecină. Ani de zile a încercat să intre în legalitate pentru proprietăţile pentru care plăteşte anual impozit la Primărie: ” Am început să îmi fac actele pentru terenul pentru casă, am zeci şi zeci de drumuri pe la Sfat şi nu am rezolvat nici astăzi. Nu eşti legal. Nu eşti cu actele ca lumea. Toate cartierele din Timişoara sunt în regulă. Numai noi, cei din Kuncz, nu suntem”.
Situaţia este cunoscută de mult timp de autorităţi care vor să înceapă de anul următor să stabilească foarte clar limitele construcţiilor publice şi locuinţelor, urmând ca decizia finală dacă locuitorii din Kuncz vor devein sau nu proprietari să fie luată de membrii Consiliului Local.
”Ceea ce trebuie făcut şi este primul pas pe care probabil îl vom face în următorul an este o ridicare topografică a întregii suprafeţe. După aceea, Consiliul Local va trebui să ia decizia asupra proprietăţilor”, ne-a declarat Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.
În cartierul Kuncz din Timişoara, problema persistă din secolul al XIX-lea, de pe vremea proprietarului Aladar Kuncz, care avea o fabrică de ţigle şi cărămizi pe un teren de peste 15 ha. Acesta a angajat la fabrica sa două şatre de romi. Omul le-a dat şi permisiunea acestoa să îşi ridice case în zonă fără acte sau autorizaţii de construire. Apoi, în perioada comunismului, terenul a fost naţionalizat şi a revenit statului. Acum oamenii din cartier, deşi stau de zeci de an în aceste case, ei nu figureză ca proprietari.
Reporter: Corina Sfia
Operator: Tibor Alasu
Editor web: Călin Țenche