Voichița Iașinovschi este din Oțelul Roșu, din Banatul de munte. A învățat când era numai o copilă să facă magiunul de prune, dar și să țease manual broderii. Acum, se numără printre puținii care încă mai au aceste îndeletniciri: ”Parcă am vrea să mai reînviem un pic, că prea ne-am îndepărtat. Încet-încet, zic eu, poate o să aducem până la urmă așa, ca o bandă rulantă, cu pași mici, dar încrezători, că nu ne lăsăm. Cât putem. Și mai vrem să transmitem și la copiii noștri”.
Din urmă însă, mai vin tineri cu inițiativă. Puţini, ce-i drept. Bogdan Cherecheș este unul dintre ei. Student la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, s-a documentat cu privire la cânepă şi împreună cu colegul lui, Ioan Antonie, au copt o prăjitură, după o rețetă de pe vremea bunicilor.
”Am folosit unt, făină integrală, miere de albine, ouă, cacao și semințele de cânepă”, ne spune Bogdan. ”Noi vrem s-o producem altcumva. În sensul că ingredientele chiar să fie luate de la sat și chiar să se producă acolo în sat, să producă dezvoltare rurală, locuri de muncă pentru săteni”, adaugă Ioan.
Nu este pentru prima oară când Asociația Culturală Tradiții, Identitate și Succes organizează astfel de șezători tematice, unde invitații își povestesc ce-și mai aduc aminte din vremurile în care produsul tradițional nu era o raritate.
”Eu văd acum o revenire la niște tradiții care erau sănătoase și ar fi bine să-i mai întrebăm pe părinții și bunicii noștri cum au trăit, pentru că am avea foarte multe de învățat”, afirmă Leontina Prodan, fondator al Asociației Naționale de In și Cânepă.
reporter: Ioana Sapianu operator: Dan Șoșdean editor web: Călin Țenche