Oameni mici, speranțe mari. Întâlnirea națională a celor de statură redusă, la a treia ediție

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

- Ce vă doriţi voi cel mai mult de la întâlnirile astea? ”Ca oamenii să ne considere normali. Egalii lor! Nu contează diferenţele de statură. Cel mai bine e să ne considere normali”, vine răspunsul.

Asociaţia Oamenilor Mici, organizatoarea evenimentului, s-a format în urmă cu 4 ani şi a fost inspirată de o organizaţie similară din Germania. De trei ani încoace la întâlnirea anuală a oamenilor mici vin tot mai mulţi participanţi adunaţi din toate colţurile ţării.

”Astfel de întâlniri sunt foarte importante atât pentru noi, cât şi pentru oamenii care cresc mai încet, ne înţelegem mult mai bine, ne sprijinim reciproc şi avem putere să mergem mai departe”, spune Romaniţa Dincă, organizator.

Andrei şi Gloria locuiesc în două zone diferite ale ţării. Andrei e din Bistriţa, iar Gloria din Simeria, judeţul Hunedoara. Fără întâlnirea oamenilor mici, cei doi tineri poate nu s-ar fi cunoscut niciodată. Aşa însă s-au văzut anul trecut, s-au plăcut, şi de atunci formează un cuplu:

”Noi, aici, suntem ca într-o familie, în grup, ne simţim ca la casa noastră, noi ne ştim înălţimea noastră, statura noastră”.

Viaţa pentru un om mic de statură, în România, nu este însă deloc uşoară. Cu toate acestea, nu le lipseşte optimismul, iar întâlnirile din fiecare an le dau speranţa că pot să se ajute reciproc pentru a-şi rezolva problemele de care se lovesc:

”E mai greu. De exemplu, cu urcatul în autobuz. Sau în tren, nici vorbă, nu pot să mă urc singură, dar mă ajută dacă mă duc cu ai mei cu trenul, dar nu prea, mai rar”,
”Noi, ca şi părinţi, pentru copii care încă se mai poate face ceva pentru ei, avem speranţe medicale. Speranţe medicale, adică sunt persoane care îşi doresc acea operaţie de alungire de membre”.

La întâlnirea oamenilor mici de la Ineu au participat aproximativ 30 de familii. Cei mai mulţi au fost copii aduşi de părinţi, însă organizatorii sunt optimişti că în viitorul apropiat şi adulţii mici de statură vor prinde mai mult curaj şi se vor alătura eforturilor asociaţiei.

Reporter: Dan Codre
Operator: Cristian Kovacs
Editor web: Călin Țenche