63 la sută dintre studenţii facultăţilor cu profiluri reale din România sunt foarte încrezători în ceea ce priveşte cariera lor. Procentul este mai mic decât în alţi ani, însă tinerii de la noi îşi menţin optimismul. Atât de ridicat, încât aproape 30 la sută dintre ei cred că vor ajunge în vârful unei companii, imediat după angajare. 60 la sută spun că vor avea o poziţie de top după 5 ani, iar 70 la sută, după 10 ani.
Elke Strathmann, membră a Consiliului Executiv al unui concern de automotive, îi sfătuiește pe studenții români: "Pentru începutul carierei, o poziție de top poate reprezenta un lucru puțin prea ambițios. Tinerii pot începe într-o poziție de mijloc, într-o companie ca a noastră care are 12.000 de angajați și pot crește treptat. Dar să te vezi încă de la începutul carierei pe o poziție de top nu este tocmai realist. S-ar putea să nu fi suficient de pregătit pentru restul vieții, pentu că trebuie să acumulezi experiență și să te dezvolți în timp".
Reprezentanţii companiei care a efectuat studiul încearcă să îi convingă pe tineri că funcţiile importante nu înseamnă doar top-management. Experţii tehnici sunt, la rândul lor, angajaţi-cheie, iar ghidarea în carieră se face încă de pe băncile facultăţii.
"Ținem o strânsă legătură cu acești posibili angajatori, care ne ajută să definim viitoare cariere și drumuri profesionale pentru absolvenții noștri, ne ajută să definim planurile de învățământ, conținutul disciplinelor, modul în care intracționăm în privința practicii", ne-a declarat Vasile Stoicu-Tivadar, prodecanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.
Un loc de muncă în străinătate este atractiv pentru studenţi în cazul în care asigură un salariu peste medie şi un standard de viaţă mai bun. În acelaşi timp, peste 65 la sută dintre tineri cred că efectele asupra familiei sau prietenilor reprezintă motivele pentru care nu şi-ar dori să lucreze peste hotare.
Dumitru Prunariu, directorul Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie: "Ingineria va rămâne mereu un domeniu căutat. Să nu uităm că, imediat după Revoluție, imediat după 1990, tinerii s-au aruncat spre profesii care să le aducă rapid bani. Profesii economice, juridice… S-a umplut țara de economiști și de juriști, astfel că aproape nu mai au unde să-și desfășoare activitatea".
În timp ce 52% dintre studenţi admit posibilitatea de a-şi amâna ambiţiile profesionale pentru familiile lor, numai 39% dintre studente au indicat acest lucru. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de studenţi de la politehnică, ştiinţe economice, matematică sau informatică.
reporter: Manuela Strinu
operator: Tiberiu Alasu
editor web: Răzvan Bulacu