Comisia Europeană dă în judecată România. Motivul: poluarea de la iazul de decantare Boșneag din județul Caraș-Severin

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

”Vai de capul nostru aici!” Locuinţe, curţi şi culturi întregi acoperite de praf. Este peisajul dezolant de care au parte locuitorii din Moldova Nouă. Jeni Munteanu este unul dintre cei care simt pe propria piele efectele pulberii toxice: ”Când bate vântul, până la noi în Moldova Nouă, se simte pe fructe, legume, de ani de zile. Aşa m-am născut, aşa vom muri cu el”.

Și nu este singura care are de suferit: ”Când bate vântul de aici până la Pescari nu poţi să mergi cu maşina, nu se vede de-atâta praf, milioane de tone, nu se ia nicio măsură, e o ruşine, de 20 de ani înghiţim praful”, ”Sperăm ca de data aceasta să fie serios”, ”Mult, mult, praf. Ce e pe geamuri... O rufă dacă ai scos-o la geam o bagi înăuntru plină de praf”.

Exploatările de la Moldova Nouă au fost închise în 2006, iar de atunci valorile de poluare în zonă au depăşit chiar şi de 70 de ori limitele admise, potrivit specialiştilor. Acest lucru se răsfrânge direct asupra sănătăţii oamenilor. ”Toate aceste metale grele au un efect devastator. Creşte rata cancerelor, a cancerelor din zona digestivă, dar nu numai, şi a cancerului pulmonar”, precizează Dorin Vancea, medic pneumolog la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” Timişoara.

Garda de Mediu a sancționat în repetate rânduri Compania Moldomin pentru praful provenit de la iazul de decantare pe care îl deține. Cea mai recentă amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată la sfârșitul lunii iulie anul acesta. În plus, România a fost somată și de Comisia Europeană să ia măsuri. În zadar, însă. ”Acționăm în interesul cetățenilor români. Procedurile legale întotdeaună durează și în cadrul Uniunii Europene. În mod normal, cazurile la Curtea de Justiție sunt rezolvate într-un an și jumătate, dar nu avem control acolo”, precizează Joe Hennon, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Curtea Europeană de Justiţie va delega o echipă de experţi care să întocmească un studiu pe baza căruia se va stabili o sancţiune. ”N-o să mai fim la stadiul de promisiuni, aşa cum s-a întâmplat în ultimii opt ani, când toţi miniştrii care au venit au promis că iazul se va ecologiza”, ne-a declarat Cornel Popovici Sturza, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

”Ne bucură că s-a ajuns ca cineva să se aibă grijă şi de noi, de locuitorii din Clisura Dunării, și anume Comisia Europeană. Pentru că sunt ani buni, și dacă v-aș arăta sunt dosare întregi și de corespondenţă care au fost fie cu Guvernul, ministerul, Garda de Mediu”, afirmă Matei Lupu, primarul localităţii Moldova Nouă.

În iazul Boşneag, ce se întinde pe 102 de hectare, au fost deversate deşeuri provenite din exploatarea minereurilor de cupru şi zinc, iar în prezent este abandonat. Problema e că societatea Moldomin care îl deține se află în insolvenţă. În acest context, singurul responsabil este statul român, spun reprezentanții Gărzii de Mediu.

Reporter: Corina Sfia
Operator: Adrian Hrişcu
Editor web: Călin Țenche