Comisia Europeană analizează posibilitatea creării unei noi rețele de sateliți care să furnizeze informații militare, în contextul în care există îndoieli cu privire la angajamentul SUA față de apărarea europeană, potrivit Financial Times.
Sistemul ar urmări să înlocuiască parțial capacitățile SUA, după ce întreruperea de către președintele Donald Trump a schimbului de informații cu Ucraina în această lună a evidențiat dependența Europei de America.
„Având în vedere schimbările din situația geopolitică, Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale prin satelit pentru a îmbunătăți sprijinul în materie de informații geospațiale pentru securitate”, a declarat comisarul pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, pentru Financial Times.
Noua rețea de sateliți ar urma să fie utilizată pentru a detecta amenințări precum mișcarea de forțe militare și pentru a coordona acțiunile militare. Discuțiile abia au început, dar lituanianul a declarat că blocul comunitar european are nevoie de o rețea care să completeze alte programe utilizate pentru navigație și observarea Pământului.
Aceasta ar trebui să producă informații actualizate mai des decât Copernicus, care se află pe orbita joasă și monitorizează schimbările climatice și dezastrele naturale, dar generează imagini doar la fiecare 24 de ore.
Acceptând faptul că proiectul va fi costisitor și că va necesita timp pentru a fi construit, Kubilius a declarat că va întreba statele membre dacă doresc o „abordare comercială temporară”.
„Căutăm să creăm un sistem specific ca serviciu guvernamental de observare a Pământului. Acesta ar avea o tehnologie înaltă și o disponibilitate ridicată a datelor”. Sistemul ar funcționa pe orbita joasă a Pământului, a spus el. Astfel de rețele necesită zeci de sateliți.
El a spus că cele mai bune sisteme comerciale pot urmări ținte și desfășurări militare cu actualizări la fiecare 30 de minute. De asemenea, Comisia achiziționează IRIS 2, propria sa rețea de bandă largă pe mai multe orbite, pe nivelul orbitei joase a Pământului. În acest an va finaliza programul Govsatcom, care va conecta sistemele statelor membre. Kubilius a vorbit înaintea lansării unui plan de apărare care va avea loc săptămâna viitoare.
Comisia a pus la dispoziția statelor membre împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro și le va permite acestora să excludă unele cheltuieli pentru apărare din normele sale fiscale, pentru a nu fi înregistrate în deficit, ceea ce le-ar permite să angajeze până la 650 de miliarde de euro în plus.
Planul, consultat de FT, ar permite, de asemenea, statelor membre să solicite Comisiei să achiziționeze arme, reunind cererea pentru a obține prețuri mai bune.
Comisia nu a stabilit încă modul în care ar trebui limitate cheltuielile, însă președintele Ursula von der Leyen a declarat că fondurile ar trebui cheltuite pe produse europene.
Kubilius a declarat că țările incluse în acest mandat ar include Norvegia și, „sper”, Marea Britanie.
Turcia era „încă în discuție”, a spus acesta. Dar a subliniat că prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, care deține președinția rotativă a UE, s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan pe 13 martie, ceea ce reprezintă un „simbol vizibil”.
El a afirmat că fondurile ar putea fi utilizate și pentru a cumpăra arme din Ucraina pentru forțele armate ale Kievului. Acestea sunt la jumătate din prețul celor occidentale „și, desigur, sprijină economia ucraineană”, a spus comisarul.
Kubilius a declarat că planul va evidenția domeniile strategice în care țările UE sunt prea dependente de SUA. Printre acestea se numără capacitatea de transport aerian, realimentarea din aer și avertizarea și controlul aerian.
De asemenea, el va acorda prioritate unui sistem de apărare antirachetă, care ar putea costa 500 de miliarde de euro.
„Suntem descoperiți”, a spus oficialul de la Bruxelles. „Vom dezvolta această apărare aeriană fiecare țară în parte sau colectiv? Cred că este mai bine să avem un sistem comun care să se coordoneze pentru a acoperi întregul teritoriu. Dar nu este treaba noastră să decidem”, conchide acesta.
Editor : A.C.
