Cânepa, pusă în umbră de canabis. În Timiș, din 10.000 de hectare au mai rămas... cinci

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

"Ea se zdrobește, este un zdrobitor. Se numește meliță. Rămân acești câlți care, după aceea, trec prin niște piepteni" - cei care au moștenit tradiția de cultivare a cânepii știu că această plantă ar putea oferi o șansă pe care agricultura românească a uitat-o demult. Din acest motiv, câţiva specialişti din Timiş au înfiinţat "Asociația Națională de In și Cânepă". Vor să adune cât mai multe firme dispuse să proceseze planta tehnică.

 

Leontina Prodan, fondator al Asociației Naționale de In și Cânepă, afirmă: ”Acest cluster necesită cel puțin 10 firme de producție. În rest, avem partea de cercetare, partea de ONG, dar nu avem firmele producătoare. Suntem puțini, deocamdată, ca să putem înființa acest cluster, prin care se pot face și promova proiecte pentru finanțare”. Leontina Prodan regretă că planta nu e exploatată la adevăratul potenţial: "Fețe de masă, draperii, haine naturale, sănătoase. Apoi, hârtie de cânepă".

 

Fănel Constantin Tarjoc, directorul Stațiunii de Cercetare Agricolă Lovrin, ne precizează: ”Cânepa nu este importantă numai pentru fuiorul care se extrage, dar este importantă și pentru subprodusele care rezultă din proces sau chiar ca atare. A devenit, dacă vreți, e incredibil pentru unul care nu a auzit așa ceva, material de construcție”.

În județul Timiș, cânepa se întindea, înainte de 1989, pe nu mai puțin de 10.000 de hectare. Acum mai sunt doar cinci: trei la Lovrin și două la Gottlob. Singura lor utilitate este să păstreze sămânţa, în speranța că această plantă tehnică va reveni în peisajul agricol al României. Amalia Neag, cercetător la Stațiunea de Cercetare Agricolă Lovrin, ne spune că ”Noi avem la Stațiunea Lovrin trei soiuri, omologate aici - Lovrin 110, Silvana, omologat în 2007 și Armanca, omologat în 2010. Utilități ar fi multe, dar nu sunt utilaje pentru recoltat, cânepa se recoltează manual”.

 

Legea îngroapă orice încercare de a cultiva această plantă tehnică. Controalele permanente, regulile exagerate și echivalarea cânepii industriale cu marijuana fac din autorizarea culturilor o misiune aproape imposibilă. Totul din cauză că planta conţine o substanță halucinogenă.

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

 

Specialiştii spun, însă, că, în cânepa industrială, această substanță nu depășește 0,2%. O cantitate mult prea mică și fără niciun efect asupra unui posibil consumator. Prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, doctor inginer agronom la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, ne-a declarat: ”Folosirea cu ostentație a termenului "canabis", fără să faci distincția de cânepă, este, după părerea mea, o palmă și, mai ales, s-a făcut ca această plantă să fie privită cu destul de multă suspiciune și, de ce nu, eu aș spune că i s-a făcut o publicitate negativă”.

reporter: Ioan Sapianu
operator: Tiberiu Alasu/Viorel Jiv
editor web: Călin Țenche