Biserici, mărturii ale unor foste sate

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

La începutul anilor 60, în cele cinci localităţi de pe Valea Cernei existau patru biserici. În 1962, când comuniștii au decis strămutarea caselor, două dintre ele au fost dărâmate. Celelalte două, desi afectate de trecerea timpului, sunt şi acum în picioare.

„Părăsită și aproape dărâmată, această biserică catolică a rămas una dintre puținele dovezi ale faptului că aici, odinioară, a existat o așezare cu sute de suflete” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În 1962, Anișoara Oprea avea 30 de ani. În luna februarie a acelui an, a fost ultima tânără din zonă care s-a căsătorit înainte ca satul ei să devină amintire.

„A fost ultima cununie a mea și a părintelui Crăciun, a soțului, și după ce ne-am cununat, n-o durat cred vreo săptămână, două, că o început să se dărâme biserica”, rememorează Anișoara Oprea, localnică.

După mai bine de 50 de ani de când au fost nevoiți să își abandoneze casele, grădinile și pământurile, oamenii din satul Cinciș nu au reușit să uite greutățile prin care au trecut. Au lăsat în urmă tot și au primit în schimb, pe dealul din apropiere, o parcelă de 800 de metri pătrați pe care și-au reconstruit viața.

„Atât a fost de greu, ca într-un război. Zi și noapte umblau mașinile și oamenii și cărau, să facă case toți”, își amintește și Ioan Vaida, un alt localnic.

„Apa creștea. Mama ne spunea că în fiecare seară punea semne, bețe, sau punea ceva pietre pe margine și ne spunea no, o mai crescut apa cu atâta și cu atâta”, povestește și Anișoara Oprea, o altă localnică.

„Trebuia să terminăm repede, că venea iarna, și trebuia să avem o locuință undeva unde să stăm, foarte greu o fost”, mai spune și Elisabeta Vaida.

Comuniștii au creat lacul de acumulare pentru a folosi apa la combinatul siderurgic de la Hunedoara, aflat atunci în plin avânt economic, dar și pentru a oferi clasei muncitoare un loc de distracție estivală.

„Cincișul a devenit astfel unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Transilvania, întins pe 200 de hectare și adânc de aproape 50 de metri” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În satul Cinciș-Cerna, trăiesc în prezent 900 de oameni.

Reporter: Andrada Velciov

Operator: Tiberiu Mariș