Biserici, mărturii ale unor foste sate

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

La începutul anilor 60, în cele cinci localităţi de pe Valea Cernei existau patru biserici. În 1962, când comuniștii au decis strămutarea caselor, două dintre ele au fost dărâmate. Celelalte două, desi afectate de trecerea timpului, sunt şi acum în picioare.

„Părăsită și aproape dărâmată, această biserică catolică a rămas una dintre puținele dovezi ale faptului că aici, odinioară, a existat o așezare cu sute de suflete” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În 1962, Anișoara Oprea avea 30 de ani. În luna februarie a acelui an, a fost ultima tânără din zonă care s-a căsătorit înainte ca satul ei să devină amintire.

„A fost ultima cununie a mea și a părintelui Crăciun, a soțului, și după ce ne-am cununat, n-o durat cred vreo săptămână, două, că o început să se dărâme biserica”, rememorează Anișoara Oprea, localnică.

După mai bine de 50 de ani de când au fost nevoiți să își abandoneze casele, grădinile și pământurile, oamenii din satul Cinciș nu au reușit să uite greutățile prin care au trecut. Au lăsat în urmă tot și au primit în schimb, pe dealul din apropiere, o parcelă de 800 de metri pătrați pe care și-au reconstruit viața.

„Atât a fost de greu, ca într-un război. Zi și noapte umblau mașinile și oamenii și cărau, să facă case toți”, își amintește și Ioan Vaida, un alt localnic.

„Apa creștea. Mama ne spunea că în fiecare seară punea semne, bețe, sau punea ceva pietre pe margine și ne spunea no, o mai crescut apa cu atâta și cu atâta”, povestește și Anișoara Oprea, o altă localnică.

„Trebuia să terminăm repede, că venea iarna, și trebuia să avem o locuință undeva unde să stăm, foarte greu o fost”, mai spune și Elisabeta Vaida.

Comuniștii au creat lacul de acumulare pentru a folosi apa la combinatul siderurgic de la Hunedoara, aflat atunci în plin avânt economic, dar și pentru a oferi clasei muncitoare un loc de distracție estivală.

„Cincișul a devenit astfel unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Transilvania, întins pe 200 de hectare și adânc de aproape 50 de metri” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În satul Cinciș-Cerna, trăiesc în prezent 900 de oameni.

Reporter: Andrada Velciov

Operator: Tiberiu Mariș