Început în comunism, barajul de la Mihăileni nu este gata nici după 25 de ani de democraţie. Banii alocaţi de stat au fost întotdeauna insuficienţi pentru ca lucrarea hidrotehnică să fie terminată. Între 1987-1990 s-a realizat peste 60% din construcţie. Alte 30% de procente s-au construit apoi în ritm de melc, timp de mai bine de două decenii.
”Ohhh, să-l mânce frasu' dacă io mai ţin minte...de până n-o murit Ceauşescu. Şi nu se mai termină, văd. Nu, nu, nu”, spune o localnică.
- De după 1990 încoace, cât de mult v-a împiedicat lipsa banilor să continuaţi aceste lucrări? ”Aproape în totalitate. Speram că se urmăresc parametrii tehnici pentru o astfel construcţie, dar am constatat că nu mai există importanţă pentru ştiinţă”, spune Gheorghe Mihalcea, director firmă construcţii.
”Patru miniştri care au fost şi s-a promis că se vor da bani, dar până în prezent asta este situaţia. Cetăţenii sunt nemulţumiţi pentru că, lucrările fiind începute, terenurile agricole au fost afectate, ei nu au fost strămutaţi”, precizează Marinela Jurj, consilier la Primăria Buceş.
”Există preocupare şi au existat promisiuni din partea autorităţilor că acel baraj se va finaliza”, precizează Dan Terteci, purtător de cuvânt al Prefecturii Hunedoara.
Printr-un decret emis în anul 1987, peste 60 de familii au fost strămutate, deoarece casele lor urmau să fie acoperite de ape. Oamenii au fost mutaţi într-un cartier din Brad, la 20 de km distanţă. Nu au nici acum acte de proprietate asupra locuinţelor:
”Ne-or promis în 1997 că în următorul an ne dau contractele. Nu ni le-or dat. Tot de pe-un an pe altul, tot că dau, că dau”,
”Nu se dă nimic bani, tărăgănează aşa investiţia, nu s-or dat niciodată bani, n-or băgat bani”.
Dacă lucrarea va avansa, alte familii din satul Mihăileni, căminul cultural şi magazinul vor trebui, de asemenea, strămutate.
”S-a mai constatat că sunt afectate încă 7 gospodării şi 19 hectare de teren de construcţia DN74 Brad-Abrud, aceste gospodării urmând a fi expropriate în urma emiterii unei hotărâri de guvern”, precizează Marinela Jurj.
Constructorul ar avea nevoie acum de 37 de milioane de lei pentru a termina lucrările. Trebuie amenajat lacul de acumulare, trebuie captate cursurile de apă, trebuie deviată o porţiune din drumul naţional 74 şi mutate de asemenea liniiile de înaltă tensiune.
”Barajul ar trebui să evite producerea de inundaţii în zonă, iar lacul de acumulare ar trebui să fie sursă de apă potabilă pentru comuna Criscior şi municipiul Brad. Lacul ar trebui să se întindă pe 110 hectare şi să aibă o capacitate de 10 milioane de metri cubi de apă”, precizează Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.
”Am primit aproximativ atâţia bani cât să nu se stopeze investiţia”, susține Gheorghe Mihalcea.
Oamenii din zonă, în special persoanele în vârstă, cred însă că nu vor mai apuca să vadă barajul şi lacul de acumulare terminate.
Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariş
Editor web: Călin Țenche