După o perioadă lungă în care soarele a pârjolit pământul, iar ploile au fost un fenomen rar, sătenii din Bihor abia mai au apă în fântâni. Oamenii se tem că nu vor avea apă nici pentru adăpatul animalelor.
"Numai nămol trag de pe fundul fântânii... nisip. Animalele nu au ce bea. A scăzut apa, căldură mare."
22 de cursuri de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri au debitele de câteva ori mai mici decât cele normale pentru această perioadă.
Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au făcut măsurători şi au constatat că pe Crişul Negru, la Zerind, debitul este de 5,5 metri cubi pe secundă, faţă de 20 de metri cubi pe secundă, cât ar fi normal. Probleme sunt şi pe Crişul Alb şi pe râul Barcău, iar o treime din micile cursuri de apă au secat.
Debite scăzute în bazinul Crişurilor
- la Chişineu-Criş, pe Crişul Alb, debitul este de 1.84 m3/s, faţă de media multianuală de 14.9 m3/s,
- la Zerind, pe Crişul Negru, debitul este 5.56 m3/s, faţă de 19.4 m3/s,
- la Sălard, pe Barcău debitul este de 0.915 m3/s, faţă de 5.65 m3/s.
sursa: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri
Pe Crişul Repede curge acum de două ori mai puţină apă ca de obicei.
"Vorbim de 6,5 metri cubi pe secundă şi în mod normal ar trebui să fie undeva la 13, 14 metri cubi pe secundă. Ca să vorbim de o revenire la starea normală ne-ar trebui precipitaţii de cel puţin 5 ori mai multe şi mai mari cantitativ decât cele înregistrate până în prezent", susţine Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor.
"Aş vrea să sugerez populaţiei municipiului şi judeţului Bihor, implicit a spaţiului hidrografic Crişuri să nu facă risipă de apă. Să se încerce o raţionalizare", cere Dorel Dume, Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor.
În prezent, în lacurile de acumulare din judeţ se află 155 milioane de metri cubi de apă, despre care autorităţile spun că pot asigura necesarul pentru populaţie şi industrie pentru următoarea perioadă.
Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş