Silvia Lupu are 64 de ani şi de 3 ani este inclusă în programul naţional de dializă. Zilele trecute, alături de alţi peste 100 de bihoreni, a primit de la CAS cardul naţional de sănătate.
"Am înţeles că trebuie să fie la noi tot timpul şi, în cazul în care ajungem undeva la urgenţă, fără el nu se va deconta de către CAS serviciile", spune doamna Lupu.
"Este, de fapt, actul de identitate medical al pacientului, prin care el dovedeşte că este asigurat", confirmă Ionuţ Gheorghe, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Bihor.
Introducerea unui act digital medical a fost propusă pentru prima oară în 2010 de către ministrul sănătăţii din acea vreme, Attila Cseke. Bihorul a fost introdus atunci într-un program pilot. Tipărirea cardurilor a întârziat însă mai bine de 4 ani.
"Suntem în urmă cu foarte mult timp. Vă dau un simplu exemplu, în ţara vecină din 1991 sunt carduri de sănătate", explică Attila Cseke, deputat UDMR, fost ministru al Sănătăţii.
Odată activate, cardurile vor conţine datele personale ale pacienţilor: numele, grupa sanguină şi bolile cronice de care suferă. Deocamdată, documentul nu conţine acordul sau refuzul privind donarea de organe.
"Avem absolut nevoie de acceptul familiei pentru a putea obţine şi pentru a putea face donare de organe la pacienţi în moarte cerebrală", confirmă dr. Carmen Pantiş, coordonatorul programului de transplant din judeţul Bihor.
Până acum au fost tipărite peste 10 milioane de carduri naţionale de sănătate. Ele vor fi împărţite tuturor asiguraţilor începând din toamna acestui an. Cardurile vor putea fi folosite doar după achiziţionarea cititoarelor de carduri de către medicii de familie şi instituţiile de sănătate.
reporter: Edina Szomoru
operator: Gabor Szilagyi
editor web: Adrian Laboş