Rețele de apă periculoase pentru sănătate. Din cauza azbestului pe care le conţin, pot provoca boli grave

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Vânătoarea de cadouri în prag de sărbători. Cum să eviți jucăriile care pot pune în pericol siguranța copilului tău

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Deși considerat cancerigen, azbestul a fost folosit în materiale de cosntrucții înainte de 1989 şi încă se găsește în rețelele de distribuție a apei din zeci de localități din România. Un astfel de exemplu este orașul Aleșd.

"Orașul Aleșd are, într-adevăr, o rețea de apă construită prin anii '70-'75, făcută în marea majoritate din azbest și țevi de fontă. Din totalul rețelei are o lungime de 15 kilometri cu țevi de azbociment", explică Zeno Țipțer, primarul orașului Aleșd.

În total opt mii de localnici din Aleşd consumă apă dintr-o reţea construită din materiale interzise în România din 2003.

"Fibrele din azbest pot produce fibroză pulmonară și chiar cancer pulmonar. Fibroza pulmonară este produsă de anumite tipuri de fibre de azbest, iar cancerul e o consecință a acestei fibroze pulmonare", susţine Dorel Țîrț, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor.

"Azbestul e cancerigen, au fost cazuri de boli, dar nu știu cât e din cauza acesta sau nu", susţine primarul orașului Aleșd.

Ca să rezolve situaţia primăria din Aleşd a accesat fonduri europene în valoare de opt milioane de euro pentru a înlocui în întregime conductele vechi. Acestea ar trebui să ajungă la depozitele specializate în neutralizarea acestor substanțe periculoase. Singurul depozit de acest fel din ţară a fost amenajat la Chistag, în judeţul Bihor, unde până în 2020 ar trebui să ajungă toate deșurile ce conțin azbest şi care nu sunt puţine.

"De ordinul milioanelor, până la 10 milioane de tone de deșeuri de azbest", confirmă Gavril Roșianu, directorul depozitului de deșeuri cu conținut de azbest.

Potrivit normelor europene, soarta deşeurilor din azbest ar trebui să fie aceasta: "Colectare, transport și eliminare definitivă!", spune Roşianu.

Cei care intră în contact cu azbestul pot dobândi boli precum azbestoza, mezoteliomul sau cancer pulmonar iar primele simptome pot apărea după 10-15 ani de la expunerea la această substanţă.

Reporter: Bogdan Costea
Operator: Constantin Gheorghiță