Csaba Arva are 26 de ani și a regândit modul în care vor arăta locuințele viitorului. Blocurile proiectate de el sunt, de fapt, forme de relief invadate de vegetație: "Am propus niște volume ca niște dealuri, unde pe versant multe apartamente au terase imense private. Clădirea oferă un traseu liber pentru locuitori unde sunt niște terase, una, două, de unde se deschide o priveliște foarte frumoasă."
Și Diana Fortiş a venit cu proiectul unei clădiri unice în România: este vorba de un centru destinat pasionaților de sporturi electronice. "Pentru programatori există o zonă în care se pot desfășura liber să creeze să facă lucruri, concursuri și partea cea mai importantă a acestui tip de proiect este sala, arena în care se desfășoară competiții între cinci versus cinci jucători."
Unele dintre clădirile propuse pot fi ușor demontate și mutate în altă parte. Altele sunt eficiente energetic, pentru că folosesc materiale și tehnologii de ultima generație.
"Am încercat cât mai mult posibil să folosesc soluții sustenabile gen elemente prefabricate cât mai puțin beton, cât mai mult lemn și metal."
"Sunt clădiri propuse de studenții noștri care propun captarea energiei solare, sunt tehnologii noi inglobate în aceste clădiri", explică arhitectul Dan Lepădatu.
În opinia specialiștilor, proiectele tinerilor vor schimba felul în care arată orașele României.
"Generația tânără vine cu un suflu nou cu ceea ce înseamnă arhitectură smart, arhitectură inteligentă, orașe adaptate la tot ceea ce înseamnă nou, natură", susţine Marcela Prada, prorectorul Universității din Oradea.
"România și nu numai, pentru că trăim într-o lume globalizată, va avea o față mult mai umanizată, mai caldă, aproape de sensul de ecologie în care eco înseamnă casa noastră", consideră Ramona Novicov, critic de artă.
Tinerii arhitecți spun că proiectele lor pot deveni realitate chiar în anii următori dacă vor găsi finanțările necesare.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi