Cetatea Oradea a fost întemeiată de regele Ladislau între anii 1077-1095. A cunoscut mai multe perioade de înflorire dar pe parcurs s-a degradat astfel că în 2008 latura nordică a palatului princiar s-a prăbuşit, iar zidurile erau un adevărat pericol pentru trecători. Cum administraţia locală nu a avut bani pentru renovări, salvarea a venit de la Uniunea Europeană. Primele demersuri pentru atragerea de fonduri au început în 2010, astfel că acum lucrările sunt gata în proporţie de aproape 80%.
"A fost o provocare să muncim aici, deoarece, prin monumentalitatea și istoria sa, ne-a dat posibilitatea utilizăm tehnici de restaurare pe care niciunde altundeva nu le-am putea pune în operă: respectiv tencuieli istorice, restaurare stucatură, pictură murală și ancadramente din piatră profilată", spune Csaba Pap, șef de șantier.
Fondurile europene au venit în mai multe etape, iar săpăturile arheologice au scos la iveală o serie de morminte medievale şi fundaţii ale lăcaşurilor de cult care au fost demolate.
"Noi deja lucrăm la a treia etapă de reabilitare a cetății, suntem în faza în care am achiziționat proiectarea pentru reabilitarea zidurilor însemnând bastioane, curtine și contraescarpă și refuncționalizarea lor. Evident, fondurile europene rămân principala sursă de investiție", explică Dumitru Sim, manager de proiect.
"Este inedit, au mai existat șantiere arheologice în cetatea Oradea la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul celui de-al XX-lea, care parțial au dezvelit catedrala episcopală, dar partea aceasta de biserici romanică și gotică de mai mici dimensiuni e inedită și există șansa de a le conserva și a le oferi vizitatorilor in-situ, axact așa cum au fost ele descoperite", susţine Doru Marta, arheolog în cadrul Muzeului Țării Crișurilor.
"Fondurile europene au însemnat salvarea cetății, pentru că în secolul al XX-lea, în a doua jumătate, ea a primit o serie întreagă de întrebuințări total necorespunzătoare cu specificul ei de monument istoric", spune Dumitru Noane, administratorul Cetăţii.
Cele 19 milioane de euro au fost folosite la renovarea a 190 de încăperi.
"Avem o stradă a breslelor, unde, tot așa, interactiv, vor presta meșteșugari de la fierari la sticlari. Avem o galerie a vinurilor pe care vom încerca să o punem în evidență și să scoatem pe piaţa vinurilor, vinurile locale din zona de vest, nord-vest a României. Avem o galerie gastronomică în care avem ca ţintă ideea de a reintroduce în meniul zilnic al orădeanului și turistului mâncarea tradițională din Crișana", explică Dumitru Sim.
Lucrările de renovare ar trebui să fie gata la sfârşitul lunii decembrie, astfel încât de anul viitor monumentul va putea fi vizitat de turişti. Administraţia locală speră ca numărul vizitatorilor din oraş să crească cu aproape 300% după închiderea şantierului.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi