Una dintre peşterile care urmează să fie clasate ca monument istoric este şi Igriţa, situată în Munţii Pădurea Craiului. Speologii au găsit aici oase ale urşilor de cavernă. Deşi traseul este greu accesibil, sute de turişti se aventurează vara pe creste ca să ajungă până la intrarea în grotă. În urma lor rămân însă grămezi de gunoaie.
"În imediata vecinătate a zonei de camping am pus o pubelă mai mare. Avem pe raza comunei poliţie locală şi periodic mai şi patrulează prin zonă", spune Ionuţ Lazăr, primarul comunei Aştileu.
Că există o problemă cu cei care transformă peşterile în gropi de gunoi o recunosc şi cei de la Direcţia Judeţeană Pentru Cultură. O soluţie va fi, spun autorităţile, declararea peşterilor drept monument istoric.
"Ne-au fost semnalate şi cazuri de vandalizări a acestor peşteri şi noi credem că dobândirea acestui statut de monument istoric va fi în beneficiul şi al turismului bihorean şi al ştiinţei, pentru că au o valoare istorică deosebită", consideră Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor.
Şi speologul Viorel Lascu este de părere că "această clasificare le dă o protecţie juridică împotriva infractorilor, după care aici intervine rolul acestor instituţii ale statului. Care trebuie să recurgă la mijloace mai puţin prietenoase, cum ar fi montarea de porţi, asigurarea de pază şi protecţie."
Nouă peşteri din Bihor vor fi clasate ca monumente istorice: Igriţa din Aştileu, Ciur, Izbuc, Gruieţ şi Vacii din Roşia, Ungurul Mic şi Ungurul Mare din Şuncuiuş, peştera Fânaţe din Câmpani, Izbucul Topliţei din Dobreşti şi peştera Meziad. Demersurile vor fi realizate de Muzeul Ţării Crişurilor, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură.
În Bihor există 170 de situri arheologice, aşezări, necropole, ruine sau fortificaţii. La acestea se adaugă 233 de imobile civile sau ecleziastice, două ansambluri urbane şi 30 de monumente de for public clasate.
Reporter: Anca Deac
Operatori: Constantin Gheorghiţă, Robert Rezmuves