În cei 35 de ani de când are piciorul drept amputat, Matei Năstase a schimbat nu mai puţin de şase proteze. Cea pe care o foloseşte acum nu mai este bună, însă i s-a transmis că trebuie să aştepte până anul viitor ca să beneficieze de una nouă.
"Acum a trecut termenul ei de garanţie, de patru ani, şi mi-ar trebui una nouă. Am fost ieri să văd care e situaţia cererii şi doamna de acolo mi-a explicat că "avem de anul trecut, din 2014, cereri depuse"."
Şi Marian Florea a aşteptat mai bine de trei ani să primească de la stat bani ca să beneficieze de o proteză. Suma a fost insuficientă, aşa că diferenţa a plătit-o din propriul buzunar.
"Proteza pe care o am costă sute de milioane: în jur de 400 de milioane, ceva de genul. Lucrez în domeniul auto, deci sunt obligat să ridic chiar şi greutăţi."
Obţinerea unei proteze compensate sau gratuite e dificilă, spun specialiştii. Banii alocaţi dispozitivelor medicale sunt pentru tot mai multe tipuri de astfel de aparate. Aşa se face că beneficiarii trebuie să aştepte luni la rând.
"Acum avem pacienţi care aşteaptă deja de un an de zile. Un an de zile pentru o persoană fără picior este foarte mult", consideră Jaco du Plesiss, directorul unui centru de ortezare şi protezare din Oradea.
Pacienții care nu mai doresc să stea la „mila" statului ar trebui să plătească sume foarte mari.
"O proteză decentă care o putem realiza pentru o amputaţie transfermurală ar putea să înceapă de la trei mii de euro, echivalentul în lei, o proteză cu care să te simţi, în primul rând, confortabil şi să fii independent", spune Adrian Pleş, tehnician ortoped.
Potrivit CAS Bihor, pe lista de aşteptare pentru dispozitivele medicale se află 2.275 de persoane. Din acestea aproape 70 au solicitat proteze.
"Pentru a fi aprobate toate cererile pentru dispozitive de protezare membre - se ridică la 310 mii lei, dar în condiţiile în care vorbim despre liste de aşteptare din 2014 şi 2015. Se alocă în principal pentru dispozitivele cu prioritate, sacii de oxigen, incontinenţă urinară", a precizat Violeta Jurca, responsabil de relaţii publice în cadrul CAS Bihor.
"Fondurile alocate pentru aceste dispozitive sunt în funcţie de necesarul comunicat de fiecare casă de asigurări în parte, atunci când există solicitări de suplimentări de fonduri, acestea sunt analizate şi, în funcţie de priorităţi, sunt alocate şi aceste fonduri", a completat Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS.
În acest an CAS Bihor a avut un buget de peste 4 milioane și jumătate de lei pentru dispozitivele medicale dedicate recuperării. În primele trei trimestre din 2015 au fost decontate 4.750 de cereri din cele peste 6000, depuse anul acesta.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă