Ultimele ruine ale fostei fabrici Metalica, una dintre cele mai mari producătoare de aragaze din ţară, sunt puse la pământ, zilele acestea, cu utilaje grele. În locul structurilor abandonate, se va ridica, un complex de locuinţe cu spaţii comerciale la parter. Înainte de Revoluţie, de aici îşi câştigau traiul peste 2.000 de persoane, însă în anii '90, întreprinderea a fost privatizată. Astăzi producţia se desfăşoară doar cu câţiva zeci de angajaţi, într-un spaţiu de la periferia oraşului.
Înfiinţată în 1949 sub denumirea de Cooperativa Meşteşugărească Minszki Lajos, după numele unui comunist ungur, fabrica şi-a schimbat numele în "Metalica" în 1963. Nouă ani mai târziu a început să producă aragaze, lansând pe piaţă primul model de maşină de gătit cu gaz cu cuptor înalt.
Foştii angajaţi îşi amintesc că aici munceau aproape 2.500 de persoane, în trei schimburi, iar fabrica producea reşouri, capse, plite, aragaze şi alte obiecte de uz casnic. Practic, producţia se derula în două locuri, din care doar unul mai funcţionează astăzi, la capacitate mult mai mică.
"Era o fabrică în plin avânt. Iniţial, acolo s-a făcut absolut tot, inclusiv cuptoarele de emailare. Erau birourile, practic conducerea, oficiul de calcul, era o sculărie, întreţinerea, prototipul şi un sector de prese", îşi aminteşte Mircea Chirilă, fost inginer al fabricii Metalica.
Ca tânăr stagiar a ajuns aici şi Bela Nagy, în urmă cu aproape patru decenii. Pe atunci proaspăt absolvent, bărbatul îşi aminteşte că fabrica dispunea inclusiv de un compartiment de cercetare, iar primele cuptoare cu microunde ar fi trebuit să fie produse de întreprinderea orădeană, lucru care nu s-a mai întâmplat pentru că a venit Revoluţia.
"Această unitate avea patru stele, de patru ori a fost decorată cu Ordinul Muncii, clasa întâi, pe vremea lui Ceauşescu. Se făceau electrocasnice, acolo am avut o parte de cercetare, trebuia, printre altele să contribui şi eu cu un pic pentru realizarea microundelor româneşti."
Deşi a continuat să funcţioneze şi după 1989, la cârma fabricii s-au perindat mai multe persoane care nu au mai fost capabile să o ţină pe linia de plutire. În plus, produsele fabricate aici ajungeau foarte greu peste hotare şi în cantităţi mici. Vânzările în afara ţării nu erau controlate de întreprindere, ci se derulau prin casele de export de la acea vreme.
Încet, încet, au început să se facă disponibilizări, iar în paralel au plecat şi angajaţii cu pregătire superioară. În 1996, Metalica a fost privatizată, când acţionari au devenit salariaţii firmei, dar şi alte persoane.
"Cred că principalul motiv pentru care toate fabricile s-au dus în cap au fost lipsa de adaptare a oamenilor, a celor care au ajuns la conducere, pentru că atunci s-au schimbat conducerile, fie că au fost bune, au fost rele, s-au schimbat. Sindicatele au fost un factor de distorsiune absolut devastator", consideră Mircea Chirilă.
Orădenii deplâng starea deplorabilă în care a ajuns una dintre fabricile de renume din oraş în care, odată, se muncea la foc continuu.
"- Munceau mulţi oameni, mulţi orădeni?
- Da. Foarte mulţi, zi şi noapte, şi maşinile alea grele care ştanţau piesele pentru aragaz se auzeau zi şi noapte."
"Intenţionat probabil falimentate, cineva interesat să ia terenul, să vândă la fier vechi tot ce era, să scoată bani repede, n-a mai investit nimeni în ele. Îşi câştigau existenţa familii întregi din aceste întreprinderi, era un salariu destul de acceptabil, dar acum sunt obligaţi să emigreze, să plece."
Astăzi, hala de mari dimensiuni, aflată în oraş, a ajuns o ruină care va dispărea de îndată ce investitorul care a cumpărat terenul va demola întregul imobil.
"Amplasamentul fostei fabricii Metalica va fi ras ca în palmă până la sfârşitul acestui an. Demolarea clădirii se face cu ajutorul mai multor utilaje care au început deja să spargă structurile de beton", a relatat Anca Deac, reporter Digi24 Oradea.
"Pentru demolarea fostei fabrici Metalica există autorizaţie de demolare. Proprietarii au cerut şi un certificat de urbanism şi au un aviz de oportunitate pentru construire blocuri zonă rezidenţială", a precizat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.
Ceea ce se mai produce astăzi, în hala de la periferia oraşului, este comercializat de magazinele de electrocasnice.
Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş