Astfel de întrebări vor auzi de anul viitor elevii din clasa a şaptea care optează să studieze educaţia juridică. Majoritatea profesorilor spune că o astfel de materie trebuia introdusă în curricula şcolară.
"N-ar fi lipsit de interes dacă în anumite capitole din Cultura Civică s-ar introduce anumite noţiuni astfel încât elevii să se familiarizeze cu valori, cu concepte democratice, cu principii", crede Florian Hava, directorul Şcolii Generale cu clasele I-VIII "Dacia".
Psihologii spun că vârsta de 13-14 ani este potrivită pentru acest gen de studiu, deoarece e perioada în care unii elevii încep să devină violenţi. Tot de la această vârstă adolescenţii răspund în faţa legii pentru faptele pe care le comit.
"Sunt foarte încântată de această idee pentru că copiii deja la această vârstă trebuie să înveţe ce înseamnă consecinţele comportamentului lor. Ei au destul de multe comportamente delincvenţiale chiar destul de grave şi nu ştiu care sunt consecinţele", spune Mihaela Levai, psiholog.
"Depinde foarte mult ce înseamnă noţiuni elementare de drept şi depinde foarte mult de persoanele în primul rând, care să cunoască acele noţiuni şi să poată transmite acele noţiuni către adolescenţii din clasa a şaptea", explica avocatul Mircea Ursuta.
Noţiuni precum "lege" sau "infracţiune" sunt puțin cunoscute de elevi.
Unii profesori consideră că noţiunile de drept, fie ele şi introductive, sunt prea complicate pentru elevii din clasa a şaptea.
"Nu ştiu în ce măsură ei pot acum să studieze despre dreptul juridic...cât înţeleg ei la vârsta pe care o au. Mi-e frică să nu-i încărcăm pe aceşti elevi", spune profesorul de educatie civica, Petru Pasula.
Inițiatorii proiectului susțin că educaţia juridică e o metodă prin care se încearcă evitarea delincvenţei juvenile. Numai anul trecut în Oradea Poliţia Locală a intervenit la aproape 300 de cazuri de violență în care erau implicați minori.