Dezastrul ecologic de la Bozânta Mare, din judeţul Maramureş, după 13 ani
La peste 13 ani de la dezastrul ecologic din noaptea zilei de 30 ianuarie, iazul de decantare din Bozânta Mare oferă un peisaj selenar, din altă lume. Mirosul este înţepător, iar apele puţin adânci ascund un mâl roşiatic, încărcat cu cianură şi metale grele. 100.000 de metri cubi din acest amestec toxic s-au revărsat în anul 2000 peste pământurile satului din apropiere.
"Din cauza faptului că apa nu a putut fi descărcată, s-a acumulat şi a presat pe dig. Practic, aceasta s-a rupt şi a curs pe marginea iazului până în râul Lăpuş", îşi aminteşte Mircia Bizo, COO Romaltyn Mining.
Din râu, amestecul toxic a juns în curţile oamenilor şi în fântâni. "În marginea satului dinspre iaz au fost afectate câteva fântâni. Atunci s-a forat la şcoală şi pentru sat, ca să avem de unde bea apă potabilă."
"Efectele se vor simţi peste mai mulţi ani. Copiii noştri vor fi afectaţi!"
Ioan Pop este preot în Bozânta de 20 de ani. Îşi aminteşte bine momentul în care oamenii au venit îngroziţi să-i spună că digul iazului de decantare s-a rupt. Spune că autorităţile au încercat atunci să minimalizeze roporţiile dezastrului ecologic, pentru a linişti populaţia. Acum, la 13 ani de la eveniment, este convins că poluarea prin care au trecut localnicii lucrează încet, dar sigur. "Nu se ştie exact care sunt efectele. Probabil că ele le vor simţi copiii noştri, peste mai mulţi ani, după ce se vor trezi cu diferite boli."
Dezastrul ecologic la Bozânta Mare din anul 2000 se poate oricând repeta în Maramureş şi cu alte iazuri lăsate de izbelişte de statul român. Peste 15 astfel de recipiente toxice de mari dimensiuni există pe teritoriul judeţului.
Profesorul Ioan Bud, catedra de geodezie şi mine, Universitatea de Nord Baia Mare: "Închiderea minelor n-a fost făcută corespunzător, au rămas minele fără să fie reabilitate şi cu toate regulile care prevăd diminuarea drenajului acid."
Autorităţile şi localnicii nu vor minerit de suprafaţă
În aceste condiţii, mineritul de suprafaţă în Baia Mare nu este privit cu ochi buni de autorităţile locale şi de cetăţenii oraşului. Un investitor care a ecologizat iazul de la Bozânta Mare şi care se pregăteşte să înceapă
exploatarea aurului chiar în oraş este somat să îşi mute fabrica în afara localităţii.
"Dorinţa comunităţii este clară şi fermă. În municipiul Baia Mare nu se operează cu cianuri pentru prelucrarea minereului. Am făcut şi un referendum în acest sens", susţine Cătălin Cherecheş, primarul oraşului Baia Mare.
În mijlocul acestei dileme legate de deschiderea minelor din Maramureş, localnicii se zbat neputincioși, în căutarea unui loc de muncă şi a unui viitor mai sigur. Singura certitudine sunt iazurile imense ale fostelor mine, care stau ca nişte răni deschise în mijlocul unei comunităţi rămase fără speranţă.reporter: Bogdan Băcilă
operator: Roland Zsurzsan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
