Cultura română şi maghiară, în simbioză la Salonta. În oraș funcționează Muzeul Arany János, reabilitat de Guvernul maghiar, și Muzeul satului românesc
Cultura maghiară şi cea română se îmbină armonios într-un mic orăşel din Bihor. Arany János, considerat un mare poet naţional maghiar, are în Salonta un muzeu amenajat într-un vechi turn de apărare a oraşului, dar şi o casă memorială, în cel mai pur stil unguresc. Şi comunitatea românească este bine reprezentată în Salonta: un muzeu al ţăranului român a fost construit în cartierul care adăposteşte de aproape 100 de ani nucleul românesc al populaţiei oraşului.
O vizită de o zi în oraşul Salonta poate fi o ocazie bună de a înţelege mai bine multiculturalismul Ardealului. O aşezare atestată în 1332, Salonta are o populaţie majoritar maghiară, cu o cultură bogată şi mai multe personalităţi care şi-au lăsat amprenta asupra localităţii. Şi populaţia românească este însă bine reprezentată.
”Începe de la poetul Arany Janos, care are un muzeu foarte interesant, reabilitat anult trecut. În acelaşi timp putem să vorbim despre cultura românească. Secretul nostru în ceea ce priveşte multiculturalismul este un singur lucru: respectul”, a explicat Török László, primarul municipiului Salonta.
În vechiul turn de apărare a oraşului, cunoscut de localnici ca şi Turnul Ciunt, este amenajat un muzeu al poetului Arany János. Construit în secolul al 17-lea, ca post de observare, turnul spune acum povestea unuia dintre cei mai importanţi oameni de cultură maghiari.
Arany János s-a născut la Salonta în 1817, într-o familie de ţărani simpli. A învăţat scrisul chiar de la tatăl său, la o vârstă foarte fragedă şi prin metode dintre cele mai rudimentare.
”Din cuptor a luat bătrânul ţăran nişte rămăşiţe de pământ şi a tras o line, deasupra lui un punct. Ăsta e I. Apoi a făcut un triunghi, a tras o linie, ăsta e A”, a povestit istoricul Danielisz Endre.
Arany János nu doar că a învăţat scrisul şi cititul în limba sa maternă, ci a ajuns să vorbească alte şase limbi străine, inclusiv româneşte. Engleza o ştia atât de bine, încât a tradus operele lui Shakespeare, pe care le citea în original.
Casa memorială din Salonta nu este cea în care s-a născut marele poet. Vechea clădire a fost mistuită de flăcări, într-un incendiu, când viitorul poet avea doar şase ani.
”A fost o nuntă aici, în vecini, şi, în trecut, afară se făcea mâncarea. A sărit o scânteie pe casă, că în timpul acela casele erau acoperite cu paie, pănuşă, cine ce a avut”, a povestit Maria Fekete, administratorul casei memoriale Arany János.
Salonta are din 1928 şi o comunitate românească, importată din zona de sud-vest a judeţului. În zona de case în care s-au stabilit noii locuitori ai oraşului a apărut un muzeu al satului românesc, ridicat de urmaşii celor care au colonizat Salonta în urmă cu aproape 100 de ani.
”Suntem în cartierul românesc al municipiului Salonta, apărut în 1928, odată cu reforma agrară, datorită reginei Maria. În anul 1928 s-au împroprietărit 64 de familii din zona Beiuşului, din Budureasa, Câmpani, Săut şi Ferice”, a precizat Ioan Sala, fondatorul muzeului "Vatra Satului Românesc".
În parcul amenajat găsim o veche gospodărie ţătănească, o şură şi o biserică de lemn din zona Beiuşului. Locul găzduieşte evenimentele culturale ale comunităţii româneşti: cel mai cunoscut este festivalul sarmalelor, la care se adună mii de curioşi.
”Casele sunt foarte vechi, în afară de biserică. Casa din spate are o vechime de 170 de ani şi a fost mobilată cu obiecte donate de către cei din zonă. O să găsiţi trei camere, camera de curat, camera de zi, cu perne, dune şi patul cel vechi, camera de mijloc, un fel de bucătărioară, şi camera din partea dreaptă, camera de lucru. De la război de ţesut, până la aproape toate obiectele care se purtau în acea vreme”, a detaliat Ioan Sala.
Nu doar această îngemănare a celor două culturi îi atrage pe turişti în Salonta. În localitate se află şi cea mai mare fermă din bizoni din Europa, care permite accesul grupurilor organizate în incintă. Carnea de bizon, considerată o delicatesă, este vândută în toată lumea, iar în restaurantele locale a pătruns prin intermediul unui fel de mâncare foarte cerut de clienţi: burgerul cu carne de bizon.
Reporter: Bogdan Băcilă
Operator: Ticu Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
