Foto „Creierul nu minte”. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în mintea oamenilor care privesc unul dintre cele mai faimoase tablouri

Data publicării:
„Fată cu cercel de perlă” („Fata cu turban”), în Muzeul Mauritshuis din Haga.
„Fată cu cercel de perlă” („Fata cu turban”), în Muzeul Mauritshuis din Haga. Foto: Profimedia Images

Oamenii de ştiinţă cred că au descifrat secretul din spatele faimosului tablou „Fata cu cercel de perlă” al pictorului Johannes Vermeer, după ce au măsurat efectul pe care această operă de artă îl are asupra creierului persoanelor care o contemplă, informează AFP, preluată de Agerpres.

Muzeul Mauritshuis din Haga, care găzduieşte această pictură cunoscută în lumea întreagă, le-a cerut unor cercetători în neurologie să măsoare activitatea cerebrală a vizitatorilor care privesc portretul şi alte lucrări expuse în muzeul olandez.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că privitorul ajunge să fie prins în ceea ce ei au denumit „o buclă de atenţie susţinută” (Sustained Attentional Loop), un fenomen neurologic care ar fi, potrivit oamenilor de ştiinţă, specific tabloului „Fata cu cercel de perlă”.

Privirea vizitatorului este atrasă mai întâi de ochii tinerei din acest tablou. Ea se deplasează apoi spre gura ei, alunecă spre perlă şi urcă, din nou, spre ochi - şi aşa mai departe.

meisje_met_de_parel_sustained-attentional-loop_2
„Fată cu cercel de perlă” („Fata cu turban”). Sursa foto: mauritshuis.nl

Această buclă de atenţie este motivul pentru care privitorul întârzie mai mult timp în faţa acestui tablou decât în faţa altora, a explicat Martin De Munnik, de la compania de cercetare Neurensics, care a realizat studiul.

„Sunteţi obligat să rămâneţi atent, fie că vă doriţi sau nu acest lucru”, a adăugat el.

Măsurând activitatea cerebrală a participanţilor la studiu, cercetătorii au descoperit, de asemenea, o stimulare puternică a precuneusului, partea din creier care guvernează conştiinţa şi identitatea personală.

„Ne aşteptam ca tânăra din tablou să fie considerată specială. Însă motivul ne-a surprins şi pe noi”, a declarat Martin De Munnik.

„De ce recunoaşteţi această pictură, dar nu şi pe celelalte? Datorită acestui «nu ştiu ce»”, a adăugat el.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

După părerea cercetătorului olandez, este primul studiu de acest tip care foloseşte tehnologia electroencefalogramei (EEG) şi a RMN-ului pentru a măsura o reacţie neurologică în faţa unei opere de artă.

„Creierul nu minte”

De asemenea, oamenii de ştiinţă au comparat reacţia creierului atunci când privitorul contemplă tabloul original în muzeu şi atunci când se uită la o copie.

Ei au constatat totodată că emoţia resimţită de spectator a fost de zece ori mai puternică decât în cazul în care acesta privea un poster.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au ataşat un senzor ocular şi electrozi în jurul capului fiecăruia dintre cei 10 participanţi pentru a le urmări activitatea cerebrală în timp ce priveau picturi originale şi reproduceri ale acestora.

Martine Gosselink, directoarea Muzeului Mauritshuis, consideră că aceste descoperiri subliniază importanţa vizitelor în muzee pentru a admira opere de artă originale.

„Este foarte important să fim interesaţi de artă, fie că este vorba despre fotografie, dans sau lucrările din «Epoca de Aur» a picturii flamande”, a declarat ea într-un interviu pentru AFP.

„Creierul nu minte”, a adăugat ea.

În tablourile sale, Johannes Vermeer atrage adeseori atenţia asupra unui punct precis, pictând detaliile din jur într-un mod neclar, a explicat Martine Gosselink.

Totuşi, „Fata cu cercel de perlă” deţine trei puncte de focalizare: ochii, gura şi perla. Potrivit directoarei muzeului olandez, acest amănunt diferenţiază acest tablou de celelalte picturi realizate de Vermeer.

„În acest caz, vedem pe cineva care ne priveşte cu adevărat, în timp ce în toate celelalte tablouri ale lui Vermeer vedem pe cineva care scrie sau care lucrează cu acul”, a declarat ea.

Martin De Munnik a declarat că ar fi interesant să se realizeze studii similare asupra altor picturi celebre, cum ar fi „Gioconda” lui Leonardo da Vinci.

„Oamenii o denumesc (pe «Fata cu cercel de perlă» - n.red.) uneori «Gioconda Nordului», dar eu cred că vremurile se schimbă, aşadar poate că «Gioconda» a devenit «Fata din Sud»”, a glumit Martine Gosselink.

Editor : A.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Pe ce a cheltuit un român 30£ (188 Lei) în Anglia. A cumpărat din magazin...
Digi FM
Calvarul trăit de o româncă în timpul relației cu un bărbat turc de religie musulmană: „Nu aveam voie să ies...
Pro FM
Cum a pornit rivalitatea dintre Diddy și 50 Cent. O piesă dură în 2006, acum un documentar despre acuzațiile...
Film Now
A fost soție de actor și obișnuia să strălucească. Acum trăiește pe străzi, caută prin tomberoane și tot ce...
Adevarul
Tot mai mulți români își doresc să muncească de acasă. Domeniile care încă acceptă munca remote
Newsweek
EXCLUSIV Sute de mii pensionari fără pensie sau cu pensie greșit calculată. Eroare la nivel național
Digi FM
„Așa vrei să conduci și țara?” Mircea Geoană, viral pe TikTok, după ce a fost ironizat pentru aptitudinile de...
Digi World
Cel mai nepotrivit moment al zilei pentru a mânca, dacă vrei dinți sănătoși. Fereastra de două ore în care...
Digi Animal World
Ce a făcut un câine care a fost lăsat singur acasă. Imaginile surprinse de camera de supraveghere au devenit...
Film Now
Detaliul din Titanic pe care James Cameron l-a făcut public după mai bine de 20 de ani: “Uitați-vă cu atenție”
UTV
Mario Fresh a confirmat despartirea de Alexia Eram. „A fost o decizie dificila pentru amandoi”