Copiii care stau mult în faţa calculatorului pot dezvolta deficienţe de comunicare
"- Repetă după mine de cinci ori sunetul P în şoaptă.
- P, p, p...p."
Este doar o parte dintr-un exerciţiu de logopedie la care ia parte Eduard. Băieţelul de şase ani are deficienţe de vorbire, motiv pentru care părinţii l-au adus la specialist. În cele mai multe cazuri problemele de comunicare au alte motive: orele nesfârşite petrecute în faţa calculatorului sau a televizorului, de la vârste din ce în ce mai fragede.
"Ei stau pe calculator, sunt cu atenţia tot timpul foarte concentrată acolo, ceea ce e în jurul lor nu mai are importanţă, efectiv sunt într-o altă lume, vorbirea nu se dezvoltă, vorbirea nu este stimulată de televizor sau de calculator", explică Laura Hărdălău, logoped.
Părinţii îşi dau seama destul de târziu de tulburările de vorbire pe care le au cei mici şi abia atunci cer ajutorul specialiştilor.
"Îşi dau seama de acest lucru în momentul în care copiii sunt respinşi în societate, respinşi la locul de joacă, în momentul în care, să zicem, la grădiniţă doamna educatoare le semnalizează această problemă", spune psihologul Adelina Pup.
Logopezii atrag atenţia că, dacă la doi ani copiii nu se pot exprima, trebuie solicitat un consult medical amănunţit.
"Terapia logopedică are la bază dezvoltarea mişcărilor articulatorii, mişcarea buzelor, a feţei, a limbii, facem gimnastică cu aceşti copii, exerciţii de respiraţie, dezvoltăm auzul fonematic al copilului", descrie Simo-Ritter Csilla, logoped.
Tot părinţii sunt cei care trebuie să-i ajute pe copiii să înţeleagă tainele vorbirii, prin joc şi prin stimulare.
"Undeva la 3 ani, când a trebuit să-l ducem la grădiniţă, am văzut că nu prea stăpâneşte limbajul, nu vorbeşte deloc şi atunci am zis că trebuie să facem ceva şi ne-am dus la specialişti", spune un părinte. "Consider că este foarte important pentru dezvoltarea copilului, să-i ajute să comunice, să socializeze cu copii, să înveţe să vorbească", completează altul.
"Sunt foarte binevenite şi cărţile cu imagini, să descrie părintele imaginea dacă copilul este mic, să-l provoace la tot felul de întrebări sau propoziţii lacunare în care copilul completează ideea părintelui", spune Laura Hărdălău.
Tulburările de vorbire au consecinţe negative şi asupra perfomanţelor şcolare ale copilului, dar asupra modului în care este perceput în colectivitate.
"Este respins pentru că el nu ştie să vorbească cum ar trebui sau vorbeşte altă limbă sau o limbă pe care nu o înţeleg şi atunci este lăsat la o parte. În timp stima lui de sine sau încrederea în sine scade foarte mult", atrage atenţia psihologul.
Potrivit Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Bihor, în judeţ există 13 logopezi în şcoli care desfăşoară terapii cu aproximativ 500 de copii.
"Din păcate incidenţa tulburărilor de limbaj credem că este mult mai mare şi în momentul de faţă nu putem acoperi toate necesităţile", dezvăluie Simina Hinţ, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Bihor.
Potrivit specialiştilor în psihologia infantilă, copiii ar trebui să aibă acces la tehnologie de abia după vârsta de şase ani şi doar după nouă ani să poată utiliza internetul, dar numai sub supravegherea unui adult.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
