În perioada interbelică, o treime din populaţia Oradei era formată din evrei. Majoritatea a ajuns în iunie 1944 să fie concentrată în ghetoul amenajat în Oradea de fascişti.
"Considerăm că este o datorie morală, nu numai ştiinţifică, de a prezenta faptele acestor oameni, de a prezenta tragedia prin care au trecut în anii celui de-al doilea război mondial", susţine Antonio Faur, directorul centrului Centru Eva Heyman.
"Sunt însă crime şi atrocităţi ce rezonează puternic, iar amintirea lor nu poate să stârnească decât acel sentiment al culpabilizării, ce sugerează necesitatea de a păstra vie în memorie imaginea unor fapte de istorie ce acum ni se par de neînchipuit", este de părere Radu Românaşi, profesor la Universitatea din Oradea.
Paşcu Balaci este autorul unei piese de teatru care are la bază povestea Evei Heyman. Tănăra a început la 13 ani un jurnal în care a descris episoade cumplite ale dramei trăite în lagărul de la Auschwitz, până în ziua în care a fost dusă în camera de gazare. Scriitorul a transformat sfârşitul tragic al fetei într-unul optimist.
"Am scris o piesă de teatru ce se intitulează "Călăilor, vreau să trăiesc!". Acestea sunt cuvintele din jurnalul acestei eroine evreice din Oradea. La ghetou, în continuarea ideii mele dramatice că ea vrea să fie reporter şi mare ziaristă, unchiul ei îi face rost de un aparat de fotografiat cu care face poze interzise în ghetou", descrie Paşcu Balaci, membru al Uniunii Scriitorilor.
Cu ocazia comemorării victimelor Holocaustului, la Biblioteca Universităţii din Oradea a fost realizată o expoziţie de cărţi despre istoria evreilor din Ardeal.
În perioada fascistă, în Oradea au existat două lagăre de concentrare în care au fost aduşi toți evreii din judeţ.
Reporter: Mariana Gurgu
Operator: Constantin Gheorghiţă