Pentru a recolta castanele comestibile, culegătorii lovesc castanul cu bâtele, cu barosul şi uneori cu utilajele grele. Se crează astfel leziuni care favorizează pătrunderea bacteriilor sub scoarţa copacului.
"Dacă se merge în păduri se observă cum copacii sunt în picioare, dar uscaţi, parcă ar fi trecut pârjol peste ei", spune primarul comiunei Dobreşti, Nicolae Neag.
Sabin Dărăştean, şeful Ocolului Silvic "Codrii Cămării" din Dobreşti susţine că este vorba de un adevărat fenomen: "Avem o plantaţie grupată, care este şi rezervaţie de seminţe, la vârstă 50-55 de ani, de opt hectare unde nu mai avem nici 10% exemplare verzi."
Acum câteva decenii castanii din Dobreşti acoperau o suprafaţă de peste 250 de hectare. Acum, abia dacă mai sunt în picioare 40 de hectare. Problema este că şi castanii tineri de 15-20 de ani se usucă văzând cu ochii, iar soluţii nu par să existe.
Recolta a scăzut de 20 de ori
Dacă anii trecuţi recolta depăsea 60 de tone în acest an producţia nu depaşeste 3 tone. Chiar şi aşa, castanele din Dobreşti sunt la mare căutare pe pieţele din Bihor, asta şi datorită preţului care nu depăşeşte 8 lei kilogramul.
Autorităţile locale sunt hotărâte să planteze un alt soi de castani comestibili, cu alt nucleu genetic mai rezistent. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, specialiştii atrag atenţia că în cel mult cinci ani pădurea de castani din Dobreşti va dispărea.
reporter: Andrea Crişan
operator: Cristian Rusu