Secretul ceramicii negre de la Marginea, păstrat de peste cinci secole
Tehnica olarilor din Marginea este unică în Europa. Cel mai bătrân și priceput dintre ei, Gheorghe Magopăț, a reușit să strângă într-un atelier toate cele trei familii care mai știu și practică meșteșugul.
„Meseria asta se învață numai în familie, din afara familiei greu învață cineva, eu aproape că nici nu cunosc pe cineva care a venit din afara familiei să învețe meseria de olar”, povesteşte Gheorghe Magopăț, meșter olar.
„E un lucru de artă, e un lucru care nu poate să-l facă orișicine, e ceva deosebit, cu ajutorul mâinilor dai viață lutului”, spune Traian Leonte, meșter olar.
Și chiar nu poate oricine să practice această meserie, ea se învață din tată în fiu și doar copiii crescuți în atelierele de olărit deprind secretele meșteșugului.
„La șapte ani eram în atelier și am început să învăț, de la tata, de la unchiul, de la colegii din atelier, jucându-mă și după ce te joci câțiva ani, mai ești impulsionat și de câștig... cumpăram dulciuri și astfel te impulsionează și părinții și se învață. Să-ți placă, asta e cel mai mare secret și să ai răbdare, dacă nu ai răbdare, intervine plictiseala și renunți”, spune Cornel Magopăț.
Realizarea unui vas de lut începe cu sfărâmarea și frământarea lutului adus din carierele care înconjoară localitatea Marginea. Secretele nu sunt dezvăluite, ci vor fi învățate în cazul în care cineva chiar dorește să învețe meserie, dar se pare că practica este cea mai importantă.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Traian Leonte, meșter olar: „Secrete sunt foarte multe, ca-n orice meserie, multe se spun, multe nu se spun. Tehnic se poate spune, dar pe lângă tehnic mai apar și niște etape pe care le prinzi în timp, le înveți cu timpul”.
Cornel Magopăț, meșter olar: „După ce modelăm lutul, urmează procesul de uscare, iarna uscăm aici, pe rafturi, în atelier și vara uscăm afară, pentru că ne ajută foarte mult soarele și căldura”.
Dacă modelarea pe roată este meseria bărbaților, înfrumusețarea vaselor e sarcina femeilor.
De unde provine culoarea neagră a ceramicii de la Marginea
Unicitatea vaselor de la Marginea este dată de culoarea neagră, obținută prin ardere în cuptoare închise.
Cornel Magopăț, meșter olar: „Aici sunt cuptoarele, locul unde ceramica noastră capătă culoarea neagră. Din cauza fumului rămas în interior care nu are unde să se degaje, se împregnează în vase și ele devin negre”.
Din 60 de familii de olari, câte erau în Marginea la jumătatea secolului trecut, au mai rămas trei familii. Politica nechibzuită a comuniștilor a fost principalul motiv al declinului, iar anii de libertate și apoi criza economică au desăvârșit depărtarea localnicilor de tradiții.
„Comuniștii voiau ca această meserie să fie doar în cooperativele meșteșugărești și atunci era văzută ca o infracțiune dacă lucrai. S-a pierdut. Şi mai este o cauză: copiii. Copiii care s-au născut în familii de olari, foarte mulți au preferat să ia calea străinătății și să nu mai învețe de la părinți această meserie”, mai spune meşterul.
Experiența olăritului de la Marginea este împărtășită și turiștilor, astfel că atât cei curioși, cât și cei care vor să învețe, pot asista la demonstrații chiar în atelier în timp ce meșterii lucrează.
Cornel Magopăț, meșter olar: „Sunt care vin ca pasiune, hobby, cel mai mult, de relaxare. Puțini, aproape deloc, sunt care vin și spun, de exemplu, învață-mă să fac meseria asta pentru că vreau să o practic ca să câștig, nu numai ca un mod de relaxare, de petrecere a timpului liber”.
Coacerea vaselor, un procedeu îndelungat
„O vază poate să dureze și trei săptămâni, durează uscarea foarte mult, trebuie uscat lent, în jur de două săptămâni, după aia finisarea, decorarea, pe care o facem cu o piatră de râu, şi arsul în cuptor, care e ultima etapă”, explică meșterul.
Atât atelierul cât și expoziția cu vânzare sunt vizitate de câteva zeci de mii de turiști anual, care vin și revin la Marginea pentru asta.
„Foarte frumos, un atelier în care se găsește tot ce vrea poporul român, tradițiile românești aici le găsim, rădăcinile”, spune unul dintre turiști.
„M-a impresionat ingeniozitatea oamenilor, faptul că fac lucruri extraordinar de frumoase, este o mare hrană sufletească, că mai găsim așa ceva în România, tradițional, românesc”, adaugă un alt turist.
Vizitatorii care ajung în Marginea sunt de obicei în tranzit, în drumul lor între două mănăstiri din Bucovina.
La doar câţiva kilometri distanță de atelierul de ceramică de la Marginea se află una dintre mănăstirile pictate din Bucovina, este vorba despre Mănăstirea Sucevița, un monument UNESCO, pe care nu trebuie să-l ratați dacă ajungeți în zonă.
Comuna Marginea nu are spații de cazare, dar turiștii poposesc de obicei la Sucevița unde găsesc atât pensiuni și restaurante cu specific tradițional, cât și o herghelie unde se pot lua ore de echitație, o pârtie de schi și un complex spa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
