Comuna Grajduri este una dintre cele nouă localități din județul Iaşi care au beneficiat de fonduri de la Ministerul Mediului pentru amenajarea unei rampe de gunoi de grajd. Și asta după ce, în urma unor studii, a reieșit că depozitarea dejecţiilor de la animale direct pe pământ a dus la infestarea surselor de apă cu nitrați și nitriți. Pericolul nu este conștientizat, însă, și de localnici.
"Gunoiul de grajd îl pun în capătul tarlalei. A făcut groapă de gunoi. E cimentuită, amenajată, dar mie nu-mi convine să duc gunoiul de grajd să îl duc acolo și după aceea să cumpăr îngrășământ să îl dau pe tarla," spune un localnic.
"Îl încărcăm în căruță, îl ducem la câmp, la noi pe tarla, acolo putrezește un timp. La vreo doi ani de zile noi îl băgăm pe tarla și mergem mai departe. Dacă el e dus pe câmp, cum să afecteze?" se întreabă un alt localnic.
"Îl pun în curte la mine, în grădină. Am grădină mare, îl duc acolo, îl depozitez și când se putrezește îl duc pe câmp," povesteşte un locuitor din zonă.
Reprezentanţii primăriei vor demara o campanie de informare pentru a-i convinge pe săteni să folosească noua platformă.
Viorel Afrăsinei, viceprimarul comunei Grajduri: "O să mergem, personal, la fiecare, unde o să vedem gunoi depozitat așa, o să stăm de vorbă cu fiecare în parte, dacă o să fie nevoie. Și, încetul cu încetul, sperăm să îi aducem pe calea cea bună."
Pentru amenjarea rampei de gunoi din comuna Grajduri s-au investit 168 de mii de lei. O parte din bani a venit de la Ministerul Mediului. Ca să protejeze pânza freatică, din 2008 și până acum, guvernul a alocat 60 de milioane de euro, bani europeni, pentru construirea la nivel national a 61 de rampe de depozitare a resturilor animaliere.